Numărul execuţiilor în lume a atins cel mai înalt nivel de după 2015, determinat de o creştere semnificativă în Iran, a transmis miercuri Amnesty International în raportul său anual privind pedeapsa cu moartea, potrivit AFP.
Organizaţia pentru drepturile omului cu sediul la Londra a numărat 1.153 de execuţii în 2023 - fără a include China, care nu oferă cifrele sale -, o creştere de peste 30% faţă de 2022.
Numărul condamnărilor la moarte a crescut cu 20%, totalizând 2.428.
Conform Amnesty, cele cinci ţări cu cele mai multe execuţii în 2023 sunt China, unde ele sunt estimate la câteva mii, Iran, Arabia Saudită, Somalia şi Statele Unite.
Numai Iranul a executat 853 de persoane, cu aproape 50% mai mult decât în 2022.
"Autorităţile iraniene au arătat un dispreţ total faţă de viaţa umană", a subliniat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, citată într-un comunicat.
Ea a remarcat o înmulţire a execuţiilor pentru infracţiuni legate de droguri, cu un "efect discriminatoriu" asupra unor comunităţi.
În ciuda acestei creşteri în 2023, concentrată în special în Orientul Mijlociu, "ţările care continuă să efectueze execuţii sunt din ce în ce mai izolate", a subliniat ea.
Numărul lor s-a redus la şaisprezece anul trecut, scăzând la un nivel fără precedent. Nu au fost înregistrate execuţii în Belarus, Japonia, Myanmar sau Sudanul de Sud, spre deosebire de 2022.
În Asia, Pakistanul a abrogat pedeapsa cu moartea pentru infracţiunile legate de droguri, în timp ce Malaezia a abolit pedeapsa automată cu moartea pentru anumite infracţiuni.
În schimb, Africa Subsahariană este una dintre regiunile în care numărul condamnărilor la moarte a crescut, de la 66% la 494 în 2023. Execuţiile, toate în Somalia, s-au triplat, ajungând la 38.
În Statele Unite, unde au avut loc 24 de execuţii, mai multe state au un "angajament neclintit faţă de pedeapsa cu moartea", şi-a exprimat regretul Callamard, care a denunţat metoda asfixierii prin azot practicată în Alabama.
Raportul Amnesty nu numără miile de execuţii suspecte din China, Coreea de Nord sau Vietnam, organizaţia văzând în secretomania din jurul acestor cifre dorinţa de a insufla "frică".
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Eforturile de ajutorare ale SUA pentru Fâşia Gaza au suferit un eşec după ce digul temporar construit de armată pe mare s-a rupt din cauza valurilor puternice, a anunţat marţi Pentagonul, relatează The Guardian.
Armata israeliană a negat că ar fi lovit, marţi, o tabără de corturi aflată la vest de Rafah, după ce autorităţile sanitare din Gaza au afirmat că bombardamente ale tancurilor israeliene au dus la moartea a cel puţin 21 de persoane acolo.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri prezidenţiale după expirarea mandatului de cinci ani al preşedintelui Volodimir Zelenski, relatează Reuters.
Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.
După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.
Guvernul Ungariei a condamnat oficial agresiunea militară a Rusiei și și-a anunțat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit orientărilor politice publicate marți seara.