Alegeri în Germania, rezultate exit-poll. Partidul Angelei Merkel câstigă alegerile, dar extremiștii obțin un scor-șoc

Potrivit presei din Germania, prezența la vot a fost de peste 70%. Estimările privind mandatele sunt următoarele:

CDU/CSU - 218

Social-Democrații - 138

Stânga - 60

Verzii - 60

Democrații-Liberi - 68

Extremiștii AfD - 87

Angela Merkel a declarat, după aflarea rezultatului, că spera să obțină un scor mai mare, însă a promis că va asculta doleanțele celor care au votat partidul extremist AfD.

”CDU spera să obțină un rezultat mai mult, dar nu trebuie să uităm, uitându-ne la sarcina extraordinară pe care am avut-o, că am reușit să ne atingem obiectivul: suntem cel mai puternic partid. Avem suficiente mandate pentru a forma un nou Guvern și îl vom forma.

Am văzut că aceste alegeri au adus în Parlament AfD. Vom face o analiză atentă și vrem să recâștigăm votanții care au ales AfD, să aflăm ce îi nemulțumește și ce îi îngrijorează.

Trebuie să muncim acum pentru o țară liberă si corectă. Asta înseamnă că trebuie să unim toate țările din UE și să luptăm împotriva imigrației ilegale. Este un subiect care îi îngrijorează pe oameni la fel de mult ca prosperitatea.

Cu toate acestea, avem un mandat pentru a ne asuma responsabilitatea și ne-o vom asuma acum, alături de partenerii noștri”, a declarat Angela Merkel.

Angela Merkel este obligată acum să formeze o coaliție pentru a guverna țara, iar acest lucru ar putea dura luni. Totul, după ce a scăzut de la 41,% în 2013, până la 32% în prezent.

Social-Democrații, care au obținut un scor dezastruos, 20%, au anunțat că vor merge în opoziție și nu vor să se alieze cu partidul Angelei Merkel, CDU.

Cea mai la îndemână opțiune pentru CDU este să se alieze cu două partide mai mici, Verzii, care au 9,5%, și liberalii de la Partidul Democrat Liber, care au 10,5%.

Potrivit rezultatelor exit-poll, partidul Angelei Merkel, CDU, a obținut 32% din voturi. Principalul rival, Partidul Social Democrat, condus de Martin Schulz, a obținut 20%.

Rezultat șoc însă pentru partidul anti-imigrație, de extremă dreapta, AfD, care a obținut 13% din voturi.

După orice criterii, Germania este o ţară bogată. Rată şomajului e de invidiat: puţin peste 3 la sută şi balanta comercială pozitivă, de aproape 300 de miliarde euro.

Munchenul este poate cel mai bogat oraş german, dar la niciun sfert de ora distanţă găsim localitatea Erding, unde banca de alimente pentru nevoiaşi nu mai face faţă cererii. Printre cei care vin regulat să-şi procure strictul necesar se numără Monika Zerbim, de 61 de ani.

Monika Zerbin, pensionar: ”N-o să votez. Niciun politician nu-i sprijină pe săraci.Nu contăm pentru nimeni.”

Monika are o pensie de 900 de euro. Timp de 40 de ani a muncit cu întreruperi, dar numai slujbe cu venit minim, pentru că a stat acasă să-şi crească băieţii ori să se vindece de cancer.

Monika Zerbin, pensionar: ”Suntem gunoaiele Germaniei. Nimeni nu vorbeşte de noi. Oamenii întorc privirea când trec pe lângă noi, doar pentru că nu ne potrivim în tabloul frumos al Germaniei.”

O treime din populaţia Germaniei este formată din pensionari, fapt care oglindeşte declinul demografic, pe care doar imigraţia îl poate încetini. Berlinul are nevoie de imigranţi că să-şi asigure creşterea economică din viitor. În funcţie de interlocutor, decizia cancelarului Merkel de a primi după 2015 aprope un milion de refugiaţi este o mutare înţeleaptă ori un dezastru naţional. În satul Altena, fiecărei familii de refugiaţi i s-a repartizat o locuinţă, dar şi o familie de mentori localnici.

Bernadette Koopmann, voluntar: ”Îi ajut mai ales să completeze sumedenia de formulare, să se descurce cu birocraţia germană.”

Ideea că familia ei riscă să nu primează azil în Germania îi umple ochii de lacrimi acestei fetiţe de 11 ani.

Moschka Mohammadi, refugiată: ”Ştiu că unii sunt deranjaţi de noi. Le citim asta în ochi. Dar dacă ne-ar putea vedea cu adevărat că oameni, dacă ar şti cum e să ajungi refugiat la un moment dat în viaţă, atunci ar şti cât de greu ne este.„

Cu totul alte sentimente îl încearcă pe acest sirian, care a nimerit la 1500 de km distanţă, în orăşelul Bautzen din fosta RDG .

Reporter: Ai vreun prieten aici?

Refugiat: Nu.
Reporter: Chiar pe nimeni?

Refugiat: Am un prieten, un alt refugiat.

În Bautzen, au ajuns puţini migranţi, însă confruntările dintre străini şi tinerii locului sunt cotidiene. Oraşul are o problema cu neo-naziştii şi rasismul de fiecare zi. Că multe alte oraşe din fosta Germania comunistă, oamenii nu prea au experienţă cu străinii.

Alexander Ahrens, primar Bautzn: ”Este o reacţie omenească, să te temi de ce nu cunoşti. Înainte de valul de refugiaţi, în Saxonia doar 1% din populaţie era formată de străini.”

În multe privinţe, tânărul sirian s-a integrat bine, învaţă germană şi are două slujbe, dar, dacă ar da timpul înapoi, n-ar mai veni în Germania.

Yahya, refugiat: ”I-am spus fratelui meu, care e acum în Turcia, să nu vină încoace. Sunt unii în Bautzen care nu ne plac deloc, ne fac necazuri, ne insultă pe stradă, ne arată cu degetul. Asta mă sperie. Am crezut că mi-am lăsat problemele în urmă, în Siria, am venit aici să trăiesc în linişte.”

Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament, potrivit datelor Guvernului de la Berlin. Sondajele o creditează pe Angela Merkel, actual cancelar, drept favorită pentru un al patrulea mandat la putere.

Secţiile de vot se deschid la ora locală 8 (9 ora României) şi se închid la 18 (19 la noi), iar la scurt timp după aceea Das Erste şi ZDF vor anunţa exit-polluri. Rezultatele finale ar putea veni marţi.

Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine : unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candidează acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.

Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.

Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Schulz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.

Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.

Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.