Alegeri în Germania: după 72 de ani, neo-naziștii vor reveni în Parlament
După o campanie catalogată drept "plictisitoare', germanii se pregătesc să meargă duminică la urne pentru un scrutin parlamentar, care îi va aduce probabil Angelei Merkel al 4-lea mandat de cancelar.
Viitorul parlament se anunţă totuşi unul fărâmițat, în legislativ urmând să între cel puţin şase partide, lucru care nu s-a mai întâmplat după 1990. Alarmantă este ascensiunea extremelor. Neo-naziştii vor reveni în Reichstag, pentru prima oară în ultimii 72 de ani.
"Şi-n vecii vecilor, Amin!" comenta ironic un cotidian german când Angela Merkel a fost desemnată, din nou, candidată conservatorilor la şefia guvernului.
Angela Merkel: ”Nu sunt prezicătoare, deci nu ştiu ce va aduce viitorul. Dar cred că am demonstrat destule până acum, am înjumătăţit şomajul, am rezolvat multe probleme.”
În ultimii 12 ani, cancelara Merkel a văzut defilând trei preşedinți americani, patru preşedinți francezi şi trei premieri britanici. Secretul popularităţii celei supranumite "Mutti" - "Mămica" este că răspunde, ca om, "dorinței arzătoare de normalitate" a germanilor, puşi la încercare de o istorie zbuciumată și circumspecţi în fața situaţiei în care se află astăzi lumea”.
Angela Merkel: ”Nu ne putem permite experimente în vremuri atât de tulburi. Avem nevoie de stabilitate şi securitate şi, în opinia mea, forţa stă la centru.”
Martin Schulz: ”Oricine vrea ca Merkel să plece de la putere trebuie să voteze pentru Schulz, să voteze pentru Partidul Social-Democrat. E limpede că lumina zilei.
Poate cineva cu barbă, chelie, ochelari, costume de serie luate din magazin și fără diplomă de liceu să devină cancelar? Să demonstrăm cu toţii pe 24 septembrie că poate!"
Cu acest mesaj s-a autopromovat rivalul ei, social democratul Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European.
Martin Schulz: ”Aproape 10% dintre alegători se hotărăsc în ziua votului. Iar asta poate schimba soarta unui scrutin. Aşa că, da, merită să facem campanie până în ultima clipă. Am văzut ce s-a întâmplat în SUA ori la votul pentru Brexit!”
Institutele de sondaj creditau mărți tabăra creștin-democrată cu 36% din intenţiile de vot, cu 14 puncte mai mult decât social-democrații lui Martin Schulz, a cărui campanie pe tema justiției sociale n-a prea mobilizat lumea într-o țară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.
În afara celor două mari formaţiuni, vor intra în parlament şi extremele, fiind creditate cu cel puţin 10%: stânga radicală Die Linke și, mai ales, Alternativă pentru Germania, primul partid de extremă-dreapta care intră în parlament după 1945.
Considerată "aspiratorul tuturor nemulţumiţilor", Alternativa pentru Germania şi-a făcut campanie cu un program antiIslam şi anti-imigraţie. Nu s-a sfiit să pledeze pentru sfârşitul politicii de ispăşire a crimelor naziste şi chiar să facă elogiul armatei celui de-al Treilea Reich.
Campania de promovare, concepută de americanii de la Harris Media, care au lucrat şi pentru Donald Trump, a speculat grosolan xenofobia şi misoginismul. Fotografia a două tinere în bikini, văzute din spate, era însoţită de mesajul: "Burka? Noi preferăm bikini".
În alt poster, imaginea unei blonde însărcinate are ca legendă textul: "Mai mulţi germani? Îi facem singuri".
Popularitatea AfD s-a alimentat din temerile legate de sosirea în Germania, începând din 2015, a peste un milion de refugiați.
