Acord istoric în UE pentru combaterea corupției, după mai mult de doi ani de negocieri. Ce prevede textul

Proiectul de lege, convenit marți seara, armonizează definițiile infracțiunilor, pedepsele minime și măsurile preventive în țările UE. Acordul asupra legii, aflate în negociere de peste doi ani, a fost încheiat în aceeași zi în care Bruxelles-ul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție ce a lovit o instituție a UE în ultimele decenii.

„Este cel mai mare pachet anticorupție de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE și întărește angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupției la nivel național și transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, negociatorul principal pentru noua lege, potrivit Politico.

Un text „mult îndulcit”

Publicația notează că textul este „mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în 2023, și față de ambițiile politicienilor. Pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse mai multe clauze opționale, iar unele formulări lasă țărilor membre suficient spațiu pentru a-și crea propriile interpretări.

Citește și

Reprezentantul Iranului la București, chemat la MAE. I s-a transmis „protestul” României faţă de atacurile din ultimele zile

„Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru, deoarece pur și simplu nu le place să fie nevoiți să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a declarat pentru Politico negociatorul Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale proiectului de lege a fost obligația ca țările UE să recunoască și să sancționeze infracțiunile de „abuz de funcție” comise de oficiali publici — punct blocat de Italia, premierul Giorgia Meloni abrogând infracțiunea în 2024. Germania și Țările de Jos s-au opus de asemenea măsurii.

Negociatorii au găsit un compromis prin flexibilizarea formulării textului, eliminând menționarea explicită a infracțiunilor de „abuz de funcție” și cerând în schimb ca statele UE să incrimineze „cel puțin anumite încălcări grave ale legii în exercitarea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor sale”.

În România, această infracțiune a fost deja modificată prin hotărârile Curții Constituționale, ceea ce a dus la închiderea unor dosare penale — inclusiv în situațiile în care funcționarii publici au supraevaluat achiziții, încălcând doar reglementările secundare, nu și legile ori ordonanțele. Totodată, multe persoane judecate pentru fapte de corupție au fost eliberate după ce CCR a schimbat interpretarea privind termenele de prescripție. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis chiar o hotărâre prin care a solicitat instanțelor române să nu țină cont de deciziile CCR referitoare la prescripție în cauzele de corupție.

García a spus că, în ciuda opoziției, Parlamentul a reușit să includă cerințe ample de prevenire a corupției pentru țări. Capitalele au acum doi ani pentru a implementa legea și încă un an pentru a-și prezenta planurile naționale anticorupție Comisiei.

„Sunt mulțumită că avem un acord și că avem ceva pe baza căruia putem construi”, a declarat García.

Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a spus că legea reprezintă un câștig, deoarece acum „va exista o bază legală pentru ca Comisia să fie o pacoste pentru oricine nu respectă regulile”, în timp ce instanțele naționale vor putea cere sfatul Curții de Justiție a UE în chestiuni de corupție.

Negociatorul Partidului Popular European, David Casa, a subliniat că definițiile comune vor facilita cooperarea transfrontalieră și a lăudat noile cerințe de raportare ale țărilor UE către Comisie, care vor ajuta Bruxelles-ul să îmbunătățească monitorizarea modului în care statele membre combat corupția.

Nu este suficient

Totuși, criticii spun că proiectul de lege nu este suficient de ambițios.

„În ciuda eforturilor Parlamentului, orice acord va fi departe de ceea ce are nevoie UE pentru a lupta împotriva corupției în cele 27 de state membre”, a declarat Nick Aïossa, șeful Transparency International EU, înainte de încheierea acordului, criticând țările pentru că au făcut lobby pentru diluarea lui.

Eurodeputatul conservator Mariusz Kamiński a subliniat că statele nu sunt obligate să înființeze autorități anticorupție independente.

„Cum putem cere ucrainenilor să-și păstreze biroul anticorupție independent dacă noi nu cerem același lucru în interiorul UE? Nu există o cerință strictă ca un astfel de organism să fie specializat și nici ca acesta să fie independent”, a spus Kamiński.

În iulie, Comisia a mustrat guvernul ucrainean după ce acesta a decis să plaseze două dintre principalele sale organisme anticorupție sub supravegherea directă a procurorului general, un numit politic al președintelui Volodimir Zelenski.

Raquel García a numit proiectul de lege un prim pas spre reglementarea corupției în UE și a spus că pașii următori vor include un organism de etică pentru oficialii publici ai UE, pe care majoritatea de dreapta din Parlament l-a blocat de la începutul noului mandat anul trecut.

Comisia urmează să propună o nouă strategie anticorupție la începutul lui 2026.

Articol recomandat de sport.ro

Iranul participă la o competiție majoră în plin război: „Cât curaj!“