Păstrăvii sălbatici din România, pe cale de dispariție. Captările ilegale de apă seacă râuri și pârâuri
Toate acțiunile ilegale care distrug apele repezi de munte trebuie să înceteze, atrag atenția experții de mediu. Păstrăvii sălbatici pot fi numărați pe degete.
Din această cauză, autoritățile sunt chemate să oprească braconajul, dar și captările ilegale de apă de pe versanți, pentru că fac rău peștilor.
Inspectorul Pro a participat la o acțiune de repopulare cu puiet și va arăta cât de greu poate fi redată viața unei ape de munte.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Captările ilegale de apă de pe versanții munților seacă râuri și pârâuri. Iar utilajele forestiere trec brutal prin cursurile apelor repezi și contribuie din plin la împuținarea păstrăvului, o specie care se înmulțește greu pe cale naturală și care are nevoie de ajutor.
Inspectorul PRO a participat, în Parcul Național Ciucaș, la o acțiune de repopulare. 10.000 de puieți au fost eliberați în apele râului Teleajen, distrus de o viitură puternică.
Inginerii silvici de la ocolul din Măneciu au curățat și au reamenajat albia râului, păstrând în totalitate cadrul natural.
Iar reprezentanții Agenției Naționale a Ariilor Protejate, împreună cu cei ai ocoalelor silvice și ai asociației județene de vânătoare, i-au redat acum și viață cu puietul adus tocmai de la Vâlcea.
Din 10.000 de icre, doar 3 pești ajung la maturitate
În cele 8 ore de transport, dublu cât se face de obicei, cel mai important a fost ca apa din bazin să nu se încălzească, pentru că exista riscul ca peștii să moară înainte să ajungă pe munte.
Ion Anton: "Am luat dintr-un pârâu care izvora din dosul muntelui și am băgat la 15,7, fiind izolat hidrobionul, s-a păstrat ca-ntr-un termos".
Acțiunile de acest gen vor continua pentru că repopularea apelor de munte nu se poate face pe cale naturală. Din 1.000 de icre depuse - doar în perioada octombrie/decembrie - ajung la maturitate numai 3 pești care duc specia mai departe.
Râul Teleajan avea păstrăv indigen în cantități considerabile. Nu treceai pe lângă o cascadă să nu vezi 10 - 8 bucăți. Au rămas doar 10 la sută din efectivele care au fost odată.
Braconajul împuținează și el efectivele. Deși pescuitul la păstrăv este permis mai bine de o jumătate de an, numărul capturilor este strict limitat la 10 exemplare ajunse la maturitate. Dar legea nu se respectă.
Daniel Bănică, reprezentant în Prahova al Agenției Naționale pentru Arii Protejate: "Braconajul nu-l va face turistul. Braconajul mare nu se face cu o undiță. Problemele mari o să fie să nu braconeze cu surse neconvenționale, cu curent, plase”.
Potrivit legii, toți aceia care practică pescuitul în zone naturale, fără să aibă autorizație, pot fi acuzați de braconaj. Iar asta înseamnă infracțiune și se pedepsește cu amendă de la 6.000 la 10.000 lei. Dar și cu închisoarea de la 1 la 3 ani, dacă vorbim despre fapte de o gravitate deosebită.
