Orașul de pe Dunăre care gonește turiștii. Primar: ”Eu știu ce o fi prin iarbă?”
"Inspectorul pro". Binecuvântat de natură, dar blestemat să fie administrat de oameni incapabili. Aşa este malul românesc al Dunării, de la intrarea în ţară, până la vărsare.
Oraşele sunt nişte comori uitate. Totul este vechi şi ruginit. "Inspectorul Pro" a surprins la Giurgiu nepăsarea autorităţilor care îi izbeşte de altfel pe turişti de-a lungul fluviului.
Dunărea înseamnă viaţa. Dacă cineva s-ar fi ocupat, după Revoluţie, de turism, Portul Giurgiu ar fi ajuns departe … Oraşul ar fi rivalizat cu destinaţiile de weekend preferate de români. Zona e frumoasă şi se afla la doar 66 de km de capitala României.
Localnic: "Turiştii nu vin la noi, ce să vadă la noi, e varză oraşul ăsta, e terminat".
Pe vremea genovezilor era numit Santo Giorgio. Acum nimeni nu ştie că la numai 2 km de port se află ruinele Cetăţii lui Mircea cel Bătrân.
Nicolae Barbu, primar: "N-am mai tuns iarba de o lună că avem un proiect european"
Reporter: "E posibil să cad pe aici?"
Nicolae Barbu, primar: "Nu, dar e posibil, mai loviţi aşa din palme, că eu ştiu".
Reporter: "Adică ce? Sunt lighioane?"
Nicolae Barbu, primar: "Io ştiu or fi , eu zic să ne oprim aici
- păi şi nu i păcat că stă acolo cetatea aia şi nu poţi să o vezi...grecii îşi vând toate pietrele".
Cel care vorbeşte cu atâta uşurinţă despre delăsarea de la Giurgiu este chiar primarul oraşului, Nicolae Barbu. Este la al 2-lea mandat şi a văzut el că nici la alţii nu umbla câinii cu covrigi în coadă. La Giurgiu, haitele de câini te întâmpină chiar din port, iar mizeria se vede de la o poştă. Şi atunci să nu ne mai mire de ce vizitatorii nu coboară de pe vasele de croazieră, pe ţărmul nostru.
Turist străină: "Pare că a rămas prins în timp, are multe de recuperat, dar sunt sigură că veţi veni din urmă. "
Amenajarea fluviului s-ar putea face cu fonduri europene şi cu bani de la buget. Bucureştenii ar fi avantajaţi. Ar putea ajunge, în mai puţin de o oră, la plajă şi la promenadă.
Plaja de la piciorul podului este o plajă neamenajată plină de gunoaie, nu există toalete publice, o plajă clandestină unde vin localnicii la plajă sau cei care vor să pescuiască în Dunăre.
Localnic: "Ceva organizat, să fie un debarcader, să fie cu plimbări cu ceva, n-avem cunoştinţă".
Reporter: "Până acum de ce nu s-au făcut?"
Nicolae Barbu, primar: "Pentru că nu s-au făcut".
Primarul Nicolae Barbu dă vina pe Administraţia Porturilor Dunării Fluviale - atunci când e întrebat despre nerealizările din Portul Giurgiu. La fel a făcut-o şi în septembrie anul trecut … La fel face şi acum.
"Un fluviu de prostie"- septembrie 2017
Nicolae Barbu, primar Giurgiu: "Municipalitatea are resurse financiare ca să o amenjeze. Are eligibilitate la fonduri europene să o amenajeze. Terenul e al statului dat în administrarea APDF. Am n demersuri ca să o reuşim să o trecem în administrarea să putem obţinem fonduri să o amenjam."
"Inspectorul pro" - 2018
Nicolae Barbu, primar Giurgiu: "Noi avem această faleză pe care o putem face, să știți că municipalitatea are resurse financiare să poate să facă investiţii, poate să şi ia credite poate să susţină, să facă proiecte. Noi am cerut şi vă arăt toate demersurile să preluăm administrarea portuară".
De anul trecut şi până în prezent, cele 2 autorităţi s-au înţeles doar în privinţa curăţeniei, în rest nimic.
Alin Guțu - manager al administraţiei porturilor de 8 luni - spune că are un proiect de amenajare a portului şi falezei. Dar că mai durează.
CAMERA ASCUNSĂ
Reporter: "Când vor începe lucrările, când se vor termina?"
Alin Guțu, manager APDF: "Păi de abia sunt în studii de fezabilitate".
Reporter: "Deci 5 ani, 10 ani?"
Alin Guțu: "Programul e până în 2020"
Reporter: "Deci mai aveţi 2 ani"
Alin Guțu: "Dacă sunt numai la prefezabilitate. De la anul vor urma efectiv lucrările la proiect".
Până atunci, tencuiala sediului central al administraţiei porturilor Dunării fluviale cade bucată cu bucată, deşi ultima reparaţie a fost făcută în 2010 şi a costat 100 de mii de euro.
Iar vina pentru tot ce lipseşte pe malul românesc al Dunării este a ambelor autorităţi. Responsabilii ar trebui să se pună în pielea turiştilor, dacă vor, cu adevărat, să schimbe ceva. Atât în port cât şi pe canalele dunărene.
Nicolae Barbu spune că până la sfârşitul anului vor începe lucrările de amenajare. Marina Giurgiu - pentru ambarcaţiuni mici - va fi făcută pe canalul Cama, departe însă de cursul fluviului. Proiectul european - în valoare de 3 milioane de euro - se adăugă la unul deja finalizat: centrul de agrement pentru bărci şi hidrobiciclete, amplasat tot pe Canalul Cama.
Primar: "În 2022 va fi gata … va fi o zonă agreabilă, frumoasă, în care turistul să nu mai zică că e gunoi, că n-are barcă, că n-are ce să fac".
Vom urmări dacă va fi sau nu aşa. Cert e că până atunci Giurgiu rămâne un exemplu clar de oraş respingător, amplasat într-o zonă în care natura a fost mai mult decât binevoitoare. Şi la fel se întâmplă, din păcate, în toate cele 18 porturi dunărene. Mai puţin în Clisura Dunării.
Galaţiul, de exemplu, e cel mai mare oraş port de pe malul românesc al fluviului. Şi are doar câteva pontoane restaurant. Înainte de Revoluţie, oamenii puteau lua masa aici pe iachtul de lux Libertatea. Vasul a fost folosit ca restaurant, până în momentul în care a fost vândut pe nimic.
Şi croazierele erau dese, înainte de '89. Toate porturile româneşti atrăgeau turişti. Vizitatorii se plimbau pe fluviu cu vapoare luxoase precum nava Carpaţi - care zace acum ruginită la Giurgiu. Fără croaziere, fără infrastructura şi fără turişti, întreg malul românesc e întrecut, în materie de turism, de toate ţările dunărene.
Bulgării au învăţat să-şi vândă locurile şi îi plimbă pe vizitatori cu doar 7 euro, ungurii fac croaziere zi şi noapte. Slovacii se laudă cu restaurantele lor de lux. Iar austriecii sunt de invidiat pentru plimbările pe care le organizează pe Dunăre.
În total, 9 state şi 4 capitale ne dau clasă la turismul fluvial. Şi aşa va fi până când România va transforma Dunărea într-o destinaţie cu adevărat turistică .
