Milioane de euro din banii statului au fost irosite pentru construirea unor centre sportive pe care nu le folosește nimeni

×
Publicitate

Milioane de euro din banii statului au fost irosite pentru construirea unor centre sportive pe care nu le folosește nimeni.

Banii au venit de la Guvern și au ajuns la primăriile din întreaga țară, prin Compania Națională de Investiții. CNI admite că putem vorbi despre risipă, dar dă vina pe legislație și spune că nu are atribuții de control.

Inspectorul Pro a descoperit patru bazine de înot școlare care au înghițit bani, dar nu pot fi folosite încă de elevi.

Patru primării din întreaga țară au risipit peste 7 milioane de euro, din banii statului, pentru că nu au fost în stare să dea în funcțiune mai multe bazine de înot. Construite în ultimii 8 ani, prin Compania Națională de Investiții, bazele sportive ar fi trebuit să ofere oamenilor un stil de viață sănătos. Interesul autorităților pentru cetățeni pare să se fi terminat însă odată cu recepția lucrărilor. Nicio instituție nu răspunde astăzi pentru investițiile abandonate.

Două dintre bazinele nefolosite, care au costat statul român peste 4 milioane de euro, se află în Sectorul 1. Piscinele sunt semiolimpice și au fost amenajate acum 2 ani pe terenurile de sport ale școlilor 178 și Sfântul Nicolae.

La Școala 178, directoarea ne-a refuzat accesul.

Am mers și la Școala Gimnazială Sfântul Nicolae. Bazinul este nou-nouț, nu a fost niciodată utilizat, nu a fost umplut cu apă vreodată.

Domnul director ne-a dat de înțeles că există o stare conflictuală între primărie și școli.

Reporter: Unde s-a împotmolit toată treaba?
Nicolae Cionescu, director Școala Sfântul Nicolae: Nu știu să vă spun. Documentația este predată către Primăria Sectorului 1 și acum așteptăm să se obțină autorizațiile ISU și DSP.

În 2018, când Primăria Sectorului 1 era condusă de Daniel Tudorache - edilii au solicitat ca bazinele să fie făcute exclusiv pentru elevii din sector.

Neînțelegerile au apărut în mandatul lui Clotilde Armand, care a propus ca aceste piscine să se adreseze tuturor cetățenilor din sector.

Reporter: De ce nu ați deschis bazinele celor două școli gimnaziale de mai bine de un an?
Clotilde Armand: Bazinele eu vreau să le deschid. Sunt în administrarea școlilor. Eu lupt.
Reporter: Și cine nu vrea?
Clotilde Armand: Școlile nu, e o mare problemă. Școlile sunt, nu știu, sunt. sunt gestionate într-un anumit fel.
Reporter: Bazinele au fost predate de la CNI către primărie.
Clotilde Armand: Nu, au fost predate către școli.
Reporter: Către primărie. Am procesul verbal de predare-primire
Clotilde Armand: Doamnă, doamnă, vă rog mult, vă rog mult.
Reporer: Dvs sunteți primar, de ce nu le-ați deschis?
Clotilde Armand: Bazinele sunt în administrarea școlilor prin lege. Dacă ar fi în administrarea mea le-aș deschide a doua zi, nu înțelegeți???
Reporter: Doamnă primar, eu am documentele de la CNI
Clotilde Armand: Doamnă doamnă eu vreau ca Consiliul de Administrație al Școlilor să deschidă bazinele Reporter: Primăria are patrimoniu, școala nu are, doamnă primar.
Clotilde Armand: Doamnă, vă rog mult, nu-mi dați mie lecții!

Procesul-verbal la care face referire doamna primar nu mută piscinele în administrarea școlilor, ci doar deleagă niște atribuții directorilor ca să se ocupe ei de mentenanță.

Potrivit Companiei naționale de investiții, directorii școlilor nu pot face însă nimic câtă vreme proprietarul bazelor sportive a fost și este Primăria sectorului 1. Adică, primăria administrează clădirile și tot ea are obligația să asigure mentenanța și să obținele autorizațiile de la ISU și DSP.

Inspectorul Pro a verificat la ISU dacă au fost eliberate autorizațiile de funcționare. Până în momentul difuzării materialului, acestea nu fuseseră emise.

Viceprimarul sectorului 1 spune că în toată această perioadă s-a tras de timp, în loc să se rezolve problema bazinelor.

Ramona Porumb, viceprimarul Sectorului 1: „Deci foaia asta… nu are nicio valoare, e inutilă! Și nu a făcut decât să blocheze funcționarea bazinelor timp de un an de zile. S-au plimbat pe românește niște documente din Primăria sectorului 1 până la școală pentru că de la început, din primărie nu s-a înțeles că aici era și rezolvarea.”

După filmarea noastră, primăria a pus în dezbatere publică regulamentul de funcționare a bazinelor care vor fi date în folosință. În cele din urmă doar pentru elevi, adică așa cum trebuia să se întâmple de acum un an.

Nici în țară situația nu este diferită. Bazele sportive din Giurgiu și Slănic Moldova zac și ele abandonate de câțiva ani.

În Giurgiu, abia acum edilii și-au dat seama că nu pot întreține bazinul. Așa că primăria l-a predat Consiliului Județean. Costurile de mentenanță ajung în prezent la 20.000 de euro pe lună. Iar problema e departe de a fi rezolvată.

Dumitru Beianu, președinte CJ Giurgiu: „După preluare, ne-am trezit cu o sumedenie de deficiențe. Mai trebuie făcute câteva lucrări însumând vreo 200 de mii de lei: niște uși rezistente la foc, niște pereți rezistenți la foc.”

Compania Națională de Investiții ar fi trebuit să fie cu ochii pe toate aceste construcții și să se asigure că banii statului nu sunt irosiți. Nu a făcut asta.

Reporter: O risipă a banului public, din păcate.
Adina Mitran, purtător de cuvânt CNI: Ar putea fi interpretat și așa, da! la momentul acesta, legislația și cadrul nostru legal de derulare a activității nu ne oferă atribuții de control și de sancțiuni.

Peste Compania Națională de Investiții se află Ministerul Dezvoltării. Inspectorul pro a cerut explicații și de la minister.

Reporter: Cine îi poate controla pe acești beneficiari?
Adela Lăutaru, șef serviciu construcții și reabilitări din Ministerul Dezvoltării: Noi o să încercăm să luăm unele măsuri față de aceștia, să modificăm legislația, în sensul în care vom încerca să recuperăm fondurile alocate de la bugetul de stat.
Reporter: De ce n-ați introdus în astfel de criteriu ??? /
Adela Lăutaru, șef serviciu construcții și reabilitări din Ministerul Dezvoltării: Și-au asumat că o să..
Reporter: N-ați crezut că o să se ajungă în situații de genul acesta?
Adela Lăutaru, șef serviciu construcții și reabilitări din Ministerul Dezvoltării: N-am crezut că o să se ajungă în situații de genul acesta.

În ultimii 15 ani, Compania Națională de Investiții a construit 41 de bazine didactice și de performanță. Deci, bani există! Și în acest an, Compania a primit fonduri de la guvern pentru bazine, școli, creșe, săli de sport și alte facilități, de aproape 400 de milioane de euro. Important este ca sumele alocate să fie cheltuite cu cap.

Articol recomandat de sport.ro
Diletta Leotta susține fosta adversară a României la Mondial! | GALERIE FOTO
Diletta Leotta susține fosta adversară a României la Mondial! | GALERIE FOTO
Citește și...
România, grânarul Europei, importă semințele de grâu, în loc să le producă la Institutul Fundulea. Dezinteres și ilegalități

România a ajuns să importe până și sămânța de grâu. Deși boabele pe care încă le producem în Institutul de la Fundulea sunt de foarte bună calitate, acestea acoperă puțin peste o treime din necesarul pentru agricultură.

Spitalul cu normă de internări pentru a primi bani de la stat. ”Bunicul, bunica, mama, tata... Așa se internează, în familie”

Angajații Spitalului Turnu Măgurele au vorbit despre internările fictive și au declarat că șefii le-au cerut să aducă actele rudelor pentru aceste ilegalități. Era ca un fel de normă de lucru, pentru a-și încasa leafa. 

Internări fictive în spitalele din România. Banii pentru bolnavi sunt risipiți pe lefuri în unități fără pacienți

Sistemul de sănătate din România a generat situații absurde: multe spitale depind de numărul de pacienți pentru a primi fonduri, ceea ce duce la internări fictive. De teamă să nu-și piardă postul, unii angajați s-ar implica în aceste falsuri.

Recomandări
De câte voturi mai au nevoie PSD și AUR ca să dea jos Guvernul Bolojan. Aritmetica din spatele moțiunii de cenzură

PSD și AUR se aliază pentru a răsturna Guvernul Bolojan. Dacă săptămânile trecute Sorin Grindeanu jura că nu va face pact cu George Simion, astăzi a dat totul uitării, de dragul unei moțiuni de cenzură.

Deficitul în primele trei luni este de două ori mai mic față de anul trecut. A scăzut la 22 de miliarde de lei

Finanțele țării par să intre pe un parcurs ceva mai stabil. Statul și-a crescut veniturile cu 12% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cheltuielile, deși rămân ridicate, sunt sub nivelul de anul trecut. 

Vacanța de vară, mai scumpă. Companiile aeriene anunță creșteri de tarife, de la câteva procente, la 30 de euro pe bilet

Se conturează tot mai tare o criză a kerosenului. Operatorii aerieni din România anunță deja scumpiri, iar mari companii din Europa anulează zboruri programate în următoarele luni.