Milioane de euro cheltuite pe drumuri care se distrug dupa o iarna. Ce s-a vazut in laborator la o bucata rupta de asfalt
Drumurile noastre sunt pline de gropi care ne distrug masinile, in timp ce autoritatile nu penalizeaza pe nimeni. Acorda insa cu generozitate contracte banoase firmelor care asfalteaza atat de prost, incat la prima ploaie ori ninsoare apar cratere.
Situatia este aceeasi peste tot in tara: lucrari de mantuiala, care au costat sute de milioane de euro. Numai sofer sa nu fii cand iti apar in cale cratere. O deplasare cu masina pe strazile din Bucuresti este un adevarat test al nervilor. Gropile, denivelarile si crapaturile din asfalt formeaza peisajul rutier deprimant al unei capitale europene pe care multi o ocolesc. De ce oare?
"Am fost in Germania, am fost in Franta, am fost in Italia. Am dat aseara intr-o groapa... mi-a zburat si marfa si tot. O groapa de intra jumate de roata in ea", este indignat un sofer de TIR.
Distruse sunt aproape toate strazile. Strada Vasile Serbanica din apropierea Arenei Nationale - cei care se indura sa mearga cu masina pe aici trebuie sa dezvolte abilitati de raliu si sa faca slalom printre gropi.
Cratere sunt insa peste tot: pe bulevardele principale, pe strazile dintre blocuri si chiar in statiile de autobuz.
"Nu se face lucrarea cum trebuie, nu rezista. Vedeti si aici, se aduna apa, iesi din apa, dai de groapa. E jale ce-i aici si pe traseu", spune un sofer de autobuz.
Cum se face ca avem drumuri atat de proaste dupa o iarna care nu a fost nici pe departe una dura? Ca sa obtinem raspunsuri, am dus cateva bucati de asfalt, alese la intamplare, la Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri.
Mihai Dicu, decan Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri:"Trebuie sa o separam pe elemente in laborator, sa vedem daca ea corespunde cu conditiile din normative si conditiile din proiect."
Testele de densitate facute in laborator au demonstrat ca lucrarea, in acest caz, a fost facuta prost. Bucata de mixtura asfaltica cercetata de noi a avut o densitate mica. Asta inseamna ca fie nu s-a respectat temperatura de turnare, fie asfaltul nu a fost compactat corespunzator.
Administratia Strazilor are insa o alta explicatie. Nici vorba de lucrari proaste, toate asfaltarile si materialele folosite respecta standardele impuse de lege:
"Principala cauza care a condus la deteriorarea asfaltului este aceea ca nu s-au mai executat lucrari de reparatii in ultimii doi ani.(…) O alta cauza o reprezinta diferentele de temperaturi, ciclurile de inghet-dezghet repetate. (…) Asfaltarile si materialele folosite respecta normele in vigoare".
Cauzele aparitiei rupturilor sunt variatiile de temperatura, de umiditate, neintretinerea corespunzatoare a drumurilor, dar mai ales asfaltarile prost facute. Pentru ca acolo unde se face treaba de mantuiala apar fisuri. Iar acestea se transforma in cratere, pe timpul iernii, odata cu inghetul si dezghetul.
Pe cativa muncitori i-am surprins astupand gaurile ramase in urma lucrarilor de canalizare. "Noi lucram pentru Apa Nova, nu suntem de la strazi", spun ei.
Nu sunt de la strazi, dar asfalteaza! Asa ca lucrarea lor ar trebui sa tina macar cateva luni si nu sa se strice dupa doar cateva minute.
Cateva strazi mai incolo, o alta echipa de muncitori toarna plombe.
Potrivit legii, fiecare primarie ar trebui sa aiba un specialist care sa verifice daca lucrarile pe care le plateste sunt sau nu in regula.
Mihai Dicu, decan Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri: "La drumuri si la fotbal se pricepe toata lumea. Daca veti cauta, peste tot o sa vedeti ca numai vreo 20% din personalul respectiv e de specialitate."
Situatia este si mai grava pe centura Capitalei. Gauri, denivelari si crapaturi sunt la tot pasul. Pe toate le-am gasit, la fel ca toti ceilalti soferi care tranziteaza zona.
Am parcurs 71 de kilometri in jurul Bucurestiului in 3 ore. Pe banda noastra de mers am numarat in jur de 250 de gropi. Dar cum sunt doua sensuri de mers, dublam numarul gropilor si aflam ca sunt in jur de 500.
E clar ca autoritatile nu si-au facut treaba… Si la fel de clar este ca cei care conduc Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu vor sa-si asume acest lucru. In loc sa gaseasca solutii si sa rezolve problemele drumurilor, se plang ca li se cer prea multe interviuri.
Alin Serbanescu, CNADNR: Ar fi fost fair play sa trimiteti o solicitare, dar putem discuta.
Reporter: A fost trimisa o solicitare, dar ni s-a spus ca nu se poate un raspuns televizat ,pentru ca sunteti ocupati.
Alin Serbanescu: Doriti un interviu, programarea unui interviu. Stiti cati colegi de-ai dumneavoastra solicita interviuri?
Consilierul juridic Alin Goga recunoaste insa ca CNAIR gestioneaza foarte prost cateva sute de milioane de euro, in fiecare an. Si, in plus, nu este in stare sa atraga nici fonduri europene.
Alin Goga, consilier juridic Directia Mentenanta, Investitii Reabilitari CNAIR: "In mod evident este de vina Compania Iationala de Administrare a infrastructurii rutiere, cea care administreaza aceste drumuri, care gestioneaza un buget urias si are venituri de peste 300 de milioane de ero. Exista o gestionare extrem de proasta a acestor bani. Am fost atat de buni in absorbtia de fonduri comunitare, in ghilimele, incat anul trecut am pierdut un miliard de euro numai la transporturi. Am finalizat anul cu zero kilometri de autostrada. E vorba de incompeneta. Si incompetenta este in stare pura."
Iar probleme sunt in toata tara! Iata si imaginea orasului Gheorgheni, din Judetul Harghita, surprinsa pe telefonul mobil de o locuitoare. In timp ce un alt sofer se plange de un drum judetean din sudul tarii, care leaga Ghinesti de Gura Sutii. Imaginile arata un traseu pe care iti este si frica sa te aventurezi. O strada, unde si masinile de teren s-ar putea defecta.
Cu astfel de drumuri, nota de plata e pe masura si se achita in service: unii ajung sa dea pentru piese chiar si 5 mii de lei.
Nu suntem singurii care ne-am pus pe numarat masini distruse si gropi. In ultimul an, aproape 4.000 de romani, incurajati de initiativa organizatiei Civic Alert, au semnalat cratere in asfalt. Dar oare asta este solutia? Sa ne limitam la numaratul gropilor? Autoritatile ar trebui si ele sa dea dovada de simt civic si sa verifice daca drumurile, care inghit bani grei pentru asfaltari si reparatii corespund normelor si garantiilor in vigoare, care pot ajunge, in unele cazuri, pana la 16 ani.
Etichete: asfaltare, drumuri, gropi, inspectorul pro,
