Marcajele rutiere din Romania, o afacere de miliarde. Companiile se controleaza singure daca respecta sau nu conditiile

In prezent, la Compania de Drumuri are loc o licitatie mamut. Un consilier juridic o considera suspecta.

Si nu e tot. Controlul tehnic al calitatii il va face chiar compania care va castiga licitatie, nu statul roman. Adica, in mare parte, executantii se verifica singuri daca respecta sau nu contractele platite cu bani publici si care contribuie la cresterea sigurantei rutiere.

2 saptamani inainte de interviu i-am spus directorului si ca pe DN1 sunt zeci de portiuni cu marcaje sterse sau inexistente. I-am descris si o situatie punctuala. Curbele periculoase dintre Timisul de Sus si Predeal.

Inclusiv in ziua interviului, am filmat aceleasi gropi si aceleasi curbe nemarcate, ale caror existenta a fost negata de Stefan Ionita. Constantin Dascalu este fostul director de mententanta al Companiei de Drumuri. Si-a dat demisia in 2016. L-am intrebat cat dureaza sa astupi o groapa. Nu ca in mandatul lui n-ar fi fost aceleasi probleme.

Citește și

DN1, drumul pe care mor zeci de oameni, anual. In loc sa investeasca pentru siguranta rutiera, CNDNR tine proiecte la sertar

"De ce-ti trebuie mai mult de zi? N-are cum sa-ti ia mai mult de o zi, ii dai ordin, se duce si o astupa, pentru ca efectiv asupra unei gropi nu iti ia mai mult de cateva zeci de minute sau o ora."

Directorul adjunct vine cu o explicatie halucinanta. Spune ca atunci cand n-au marcaje in curbe soferii se pot descurca si cu semnele de pe marginea drumului. In caietul de sarcini marcajul este descris ca principalul mijloc de comunicare intre sofer si drum.

Este o situatie pe care o cunoaste toata lumea, de la drumari pana la politia care trece pe acolo in fiecare zi si poate sa amendeze administratorul drumului.

La Brasov, sefa regionalei ridica si ea din umeri. N-are bani, n-are contracte si oricum vremea nu-i buna sa dai cu pensula pe asfalt.

Pe 28 martie, in orasul Brasov vremea a fost insa suficienta de buna pentru ca alti muncitori sa dea cu vopsea pe drum in oras.

Catalin Drula, parlamentar, membru in Comisia de Transporturi: "Nu poti sa dai din umeri sa spui ca noi n-am semnat si soferii sunt pusi in pericol. In alte tari, in Austria de exemplu, drumuri de aceasta importanta de europeana nu se lasa nici macar 24 de ore .. Am discutat cu specialisti din Austria care mi-au spus ca un drum se lasa fara marcaje macar 24 de ore.. poate."

Revenim in biroul sefului Companiei de Drumuri.

Radu Munteanu - director adjunct CNAIR: "Marcajele s-au sters acum in timpul iernii, ca au fost marcaje facute, datorita materialului antiderapant, nu permite. Stiti, ca la munte, a nins."

Alt sef care da vina pe veme. Presupunem ca in martie si aprilie n-a fost nici macar o zi cu temperaturi optime. Intr-un caiet de sarcini din 2013 gasim insa un marcaj fix pentru perioada in care directorul de intretinere spune ca n-ai cum sa dai cu vopsea pe drum. Se numeste marcaj temporar, are culoare galbena si se traseaza in perioada 15 noiembrie- 31 martie.

Incompetenta, planificarea proasta a contractelor, lipsa banilor, comunicarea deficitara intre centru si regionale, legislatia greoaie, toate pot fi invocate.

Insa nu schimba cu nimic realitatea: timp de 3 saptamani ditamai compania de drumuri nu a putut sa dea cu vopsea in 4 curbe. Iar acest exemplu punctual poate fi intalnit pe orice drum din Romania.

Intr-o tara in care soferii platesc roviniete, taxe de pod si, pana anul acesta, o supracciza la caburanti.

In Romania, afacerea marcajelor se apropie de 1 miliard de lei. Din 2013 si pana in prezent, 5 firme au primit contracte de 300 de milioane. Partea leului a luat-o o societate din Bacau.

Cea mai mare licitatie a avut loc in 2013. Atunci s-au atribuit contracte in valoare de 100 de milioane de lei, insa valoarea lor s-a dublat in urma contractelor subsecvente. Pentru acestea nu se mai facea licitatie.

Bogdan Puscas este presedintele Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice: "Normalitatea nu o judecam noi."

Alin Goga este consilier juridic la Directia Achizitii din Compania de Drumuri. Cunoaste caietele de sarcini si felul in care se atribuie contractele: "Nu este vopsea de calitate, nu respecta conditiile prevazute in caietul de sarcini, iar CNADNR accepta de buna stiinta aplicarea unor straturi de vopsea inferioare ca grosime. Ele sunt prevazute sa aiba 3 milimetri, ele au 1 milimetru."

In prezent, se afla in derulare o alta licitatie uriasa in valoare de 650 de milioane de lei. Miza o reprezinta marcajele de pe drumuri din toata tara…pe urmatorii 4 ani. Au fost desemnati castigatorii, insa sunt zeci de contestatii.

Alin Goga - consilier juridic CNAIR: "E o licitatie ciudata, e o licitatie in mod clar ciudata, daca cineva a avut foarte multe reclamatii dar in mod ciudat niciun certificat constator negativ din partea beneficiarului, desi toata lumea a constatat ca nu sunt drumurile nationale marcate si au fost plangeri si aceeasi firma castiga 6 regionale din 7 ...."

Bogdan Puscas - presedinte Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice: "Daca acesti oameni stiu sa formalizeze aceste lucruri si le transforma in sesizari, noi, conform competentelor, sunt obligati sa vericam."

Anul trecut, inainte de a-si da demisia, Florin Dascalu i-a solicitat in scris directorului general de la acea vreme sa verifice calitatea marcajelor. Dascalu sustine ca numarul de kilometri trecuti drept marcati in rapoartele companiei este fals.

Florin Dascalu - fost director mentenanta CNAIR: "Ele sunt executate prost si grosimea filmului nu e respectata, toata lumea poate sa observe. Trebuia sa verifice calitatea acestor marcaje inainte de a le plati. Si verificarea putea sa o faca prin CESTRIN, asa cum am propus prin acest raport care are aparatura si specialisti sa verifice aceste marcaje si n-a facut-o. Poate sa vada oricine care merge pe drumuri nationale calitatea marcajelor."

Tot caietele de sarcini mentioneaza ce grosime trebuie sa aiba marcajele si cat trebuie sa reziste. Insa, atat in cele atributie cat si in cele in curs de atribuire controlul calitatii la executia lucrarilor il face …chiar executantul, cu proprii angajati.

Si la receptia dupa iesirea din garantie a marcajelor, verificarile se fac tot cu aparatura firmelor care le traseaza. Altfel spus, companiile se controleaza singure daca respecta sau nu conditiile din caietul de sarcini.

Stefan Ionit - director CNAIR: "Refacem testele daca avem dubii."

In Ungaria vopseaua cu solvent costa putin peste 4 euro pe metrul patrat si are un termen de garantie de 1 an pentru portiuni de drum cu 2 benzi.

La regionala Bucuresti, metrul liniar costa aproape 40 de eurocenti. La o latime de 15 centimetri a benzii vin un pic peste 2,5 euro pe metrul patrat. Iar termenul de garantie este de 6 luni.

Asadar, ungurii platesc cu 62% mai mult , dar vopseaua lor are o durata de viata dubla. In momentul de fata singurele 2 regionale care au contracte de marcaje in derulare sunt Bucuresti si Craiova.

Alexandru Valvoi - presedinte "Romania fara Gropi": "Ce nu se respecta din legislatie din standarde. In primul rand nu avem marcaj pentru delimitare carosabil. Ar fi trebuit sa fie marcaj de linie continua pe toata lungimea drumului sau bordura marcata. La fel dupa cum se observa marcajul e destul de sers. Ar fi trebuit sa fie. De unde stii ca nu sunt reflectorizante? Pai nu se vad noaptea, e foarte simplu. Oricum nu sunt de buna calitate in general marcajele din Romania."

Noul sef al companiei de drumuri vrea ca pe viitor marcajele sa se faca in regim propriu pentru a evita problemele cu organizarea licitatiilor.

Din 2008 exista o lege care obliga Compania de Drumuri sa efectueze audite de siguranta rutiera a tuturor drumurilor din Romania. Inspectori specializati care sa identifice toate problemele: semne, marcaje, calitatea asfaltului, gropi si alte pericole. Alexandru spune ca niciun audit n-a fost facut pana acum.

Alexandru Valvoi - presedinte "Romania fara gropi": "Niciun drum din Romania nu are inspectie de siguranta rutiera facuta"

In timp ce la noi drumarii d-abia se misca , pe E60 in Ungaria aproape toate gropile erau astupate inca de la sfarsitul lui martie. La noi unde ai asfalt proaspat n-ai marcaj, unde ai marcaj nou nu-s stalpi reflectorizanti. Iar unde s-a cheltuit bani pe stalpi, acestia nu mai sunt reflectorizanti.

"Iarna cand da cu lamele la deszapezire, lama tipa pe margine. De la sare de la nisip."

Altfel spus, achizitiile facute de o directie a companiei vara, sunt distruse de interventiile altei directii pe timp de iarna.

Nu este singura situatie in care cu un ochi razi si cu celalalt plangi. Ne intoarcem in vama Bors. Organizarea granitei este pentru orice tara un fel de carte de vizita.

Cei 200 de metri de la intrarea in tara au fost dati in administratia politiei de frontiera in urma cu 10 ani. Insa nimeni nu s-a gandit la momentul acela cine trebuie sa dea cu vopsea pe aceasta portiune. Compania de drumuri isi vopseste doar bucatica ei din vama, in timp ce politistii de frontiera spun ca ei n-au atributii legale sa dea cu pensula.

Intre timp, la Posada, un localnic da cu tarnacopul in asfalt. Povestea lui spune tot.

"Incep sa-mi fac rigola. Au turnat asfalt si n-au facut rigola. Si la fiecare ploaie mi se inunda casa."

Stefan Ionita este sef de numai cateva luni. Lucreaza insa de ani de zile in Compania de Drumuri.

Gestionarea banilor, incompetenta, proasta organizare sunt boli vechi in institutia pe care o conduce. Nimeni nu a reusit sa le vindece.
 

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă