Metoda inedită a unor tineri din Austria pentru a salva planeta. De ani de zile mănâncă din gunoi
Mâncarea risipită produce poluare, când ar putea să hrănească nevoiaşi. Cumplit este că în prezent aruncăm, în medie, 100 de kg de alimente pe an, deşi 1 român din 8 trăieşte în sărăcie, din venitul minim garantat.
Legislaţie care să limiteze asta există încă din 2016, însă puţini o respectă. Deşi actul normativ prevede ca magazinele să vândă la preţ redus, sau chiar să doneze produsele care se apropie de data expirării, le numărăm pe degete pe cele care şi fac acest lucru.
În tot acest timp, „Inspectorul Pro'' a filmat în Austria modul în care oamenii de acolo reuşesc să facă o sursă de hrană din alimentele care altfel ar ajunge la groapa de gunoi.
Risipa de alimente a atins cote alarmante şi s-a transformat într-o sursă de poluare. Pentru fiecare kilogram de mâncare, industria alimentară aruncă în atmosferă 4,5 kg de dioxid de carbon. Iar rezultatul se vede în încălzirea globală: 8 % din efectul de seră provine de la fabricile de alimente. Tocmai de aceea, instituţiile europene şi activiştii de mediu luptă, cot la cot, pentru înjumătăţirea cantităţii de mâncare aruncată - care se ridică la nivel mondial la 1,3 miliarde de tone pe an.
Cum încearcă tinerii austrieci să oprească risipa
Câţiva tineri din Austria au găsit un mod inedit de a salva planeta: mănâncă din tomberoane. „Inspectorul PRO” i-a însoţit într-una din acţiunile lor săptămânale prin supermarketurile din Viena. I-am surprins scotocind prin pungile cu produse expirate, pe care cei de la magazin sunt obligaţi să le distrugă.
Pare o nebunie, dar să ştiţi că alimentele ambalate nu expiră exact la data prevăzută pe etichetă.
Aşadar un produs expirat nu înseamnă obligatoriu stricat. Ci doar faptul că producătorul nu-i mai poate garanta calitatea.
Tinerii austrieci spun că mănâncă din gunoi de 4 ani şi niciodată nu s-au îmbolnăvit. Fac asta din convingere şi nu din sărăcie. Nu sunt din categoria celor care nu au unde să doarmă noaptea. „Inspectorul PRO” i-a filmat la ei acasă într-un imobil dintr-o zonă veche a Vienei.
Mâncarea pe care o ridică din supermarketuri o transportă apoi cu bicicleta către nişte puncte improvizate din oraş, de unde oamenii o pot lua acasă.
Chiar dacă clienţii nu au venituri colosale, vorbim totuşi de cetăţeni pe care nu sărăcia i-a împins să adopte un alt stil de viaţă.
Profesor: „De mai bine de 15 ani mănânc din gunoi. Niciodată nu am avut vreo problemă cu mâncarea de la tomberon, ci doar cu cea pe care am cumpărat-o.”
Reporter: Ce-i asta?
Bărbat: Brânză pe care o pot găti la cuptor.
Reporter: Câţi bani economiseşti?
Bărbat: Cu siguranţă, în jur de 300 de euro.
Reporter: Ai ales ceva?
Tânăr: Da, e pâine bio. Nu gândesc din punct de vedere al banului. Ştiu că aici e mâncare şi aceasta ar fi aruncată dacă nu aş veni s-o iau.
Astfel de acţiuni au loc săptămânal şi se dovedesc a fi de suces. Am revenit a doua zi ca să verificăm rezultatul: Mai toată mâncarea aruncată a fost refolosită.
Voluntarii au creat o reţea de puncte alimentare
Conceptul anti-risipă e larg întâlnit în Austria. Alţi voluntari, de pildă, au încheiat parteneriate cu patiserii sau cu magazine alimentare din Viena. Aceştia s-au constituit într-o asociaţie care numără 1.000 de membri.
Tânăr, lângă o masă plină de dulciuri: „Ei le vând până la ora 18:00 şi noi mergem să le luăm la 18:05. Cu 5 minute înainte, oamenii le puteau cumpăra şi aici sunt gratuite."
Voluntarii au creat o reţea de 24 de puncte alimentare. Acolo duc tot ce iau gratis din magazine și dau posibilitatea oamenilor să se aprovizioneze, tot gratis, pentru acasă.
O dată pe lună, tinerii se întâlnesc şi gătesc. Vorbim, în cazul acesta, despre un proiect mai complex din care face parte şi Facultatea de Agricultură din Viena. Instituţia de învăţământ le-a pus la dispoziţie o bucătărie complet utilată şi-o sală de mese.
Problema risipei alimentare se află pe agenda ONU a Comisiei Europeane. Până în 2025, fiecare stat membru trebuie să vină cu stategii şi măsuri concrete menite să reducă la jumătate cantitatea de mâncare aruncată. Hotelierii austrieci iau deja atitudine.
Erwin Maier, directorul unui hotel: "Avem zero risipă alimentară şi suntem certificaţi în acest sens. Folosim porcul de aici, până aici… Totul."
Porţiile de mâncare sunt calculate la gramaj, în funcţie de câţi clienţi au în hotel. Tot ce rămâne este oferit angajaţilor sau donat centrelor pentru persoane fără adăpost.
România, în topul risipei de mâncare
Potrivit Comisiei Europene, 89 de milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi. 5 milioane de tone provin din România care ocupă astfel locul 9 în clasamentul risipei. La nivelul întregii Uniuni, poluarea nejustificată provocată de mâncarea nefolosită se ridică la 170 de milioane de tone de dioxid de carbon.
La nivel mondial stăm şi mai rău. Pentru cele 1,3 miliarde de tone de alimente risipite dioxidul de carbon emanat în atmosfera să ridică la aproximativ 3 miliarde de tone pe an.
O cantitate alarmantă care se adaugă la poluarea auto şi cea industrială şi împreună fac ca gheţarii să se topească în oceane, iar iernile să se transforme în primăveri.
Pro TV
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
