Reacția unui primar din Austria când a văzut mormanele de gunoaie din pădurile din România
Colectarea selectivă a gunoiului este o măsură cerută imperativ de Uniunea Europeană, dar autoritățile române au reușit să o „îngroape" în justificări, în loc să o rezolve. Austria, de pildă, este departe.
Oamenii selectează sticla pe culori, spală ambalajele înainte să le arunce la tomberon și fiecare localitate are obligatoriu centre de colectare pe categorii. "Sunteți în urmă cu 70 de ani", a replicat un primar din Austria, când echipa de la Inspectorul PRO i-a arătat imagini cu pădurile din România, pline de gunoaie.
În Austria, și primarul adună gunoaie
Mauerbach este un orăşel de lângă Viena, cu 4.000 de locuitori. Străzile sunt curate, iar oamenii de aici n-au transformat niciodată pădurea care îi înconjoară într-o groapă de gunoi. Aşa cum vedem că se întâmplă des în România, Austriecii au înţeles, de multă vreme, că dacă fac mizerie, tot ei trăiesc în ea!
Oamenii au unde să-şi arunce gunoiul, pentru că şi autorităţile de aici se implică. Sunt centre de colectare selectivă peste tot. E obligatoriu acest lucru! Şi aşa se face că întreaga ţară e un exemplu de disciplină. Dar mai ales de educaţie.
Austriecii au ajuns la acest nivel după impunerea unor legi dure. 10,000 de euro este amenda maximă pentru cine aruncă un camion de gunoi la întâmplare. Iar cel care se face vinovat risca şi închisoare.
Peter Buchner este primar în Mauerbach de 4 ani și se implică personal ca localitatea pe care o administrează să rămână curată. Primarul a fost surprins în timp ce ridică un ambalaj de pe jos.
Reporter: De ce faceţi asta?
Peter Buchner: De ce? Ca să-l pun unde trebuie. Face parte din mine.
Reporter: De obicei faceţi asta?
Peter Buchner: Da, da…
Reporter: Nu este pentru că suntem noi aici?
Peter Buchner: Nu, nu. Dacă văd ceva, strâng!"
Amenzi uriașe pentru cei care nu colectează selectiv gunoiul
Locuitorii din Mauerbach colectează selectiv gunoiul de 30 de ani. Iar selecţia se face în cel mai mic detaliu. Legislaţia îi obliga pe austrieci să aibă în gospodărie doua tomberoane : unul pentru deşeuri reziduale - adică tot ce nu se poate recicla - şi altul pentru hârtie! Primăria se ocupă să doteze fiecare locuinţă cu pubele.
În Austria, şi pentru biomasă există reguli stricte. E absolut obligatoriu ca fructele şi legumele stricate să fie aruncate separat. Oamenii au două opţiuni : fie cer de la primărie un al treilea tomberon, fie produc compost, pe cont propriu. Acel îngrăşământ natural care se obţine prin fermentarea lentă a resturilor de legume şi fructe.
Martina Sommer, directorul departamentului de salubritate: "Nu este permis ca biomasa să o arunci în tomberonul negru."
Marţina Sommer conduce departamentul de salubritate din Mauerbach şi are grijă ca toate regulile să fie respectate. Aleatoriu, angajaţii din subordinea ei verifica tomberoanele oamenilor. Iar cine este prins că aruncă legumele şi fructele stricate în pubelele de reziduri risca 300 de euro amendă.
Gunoiul se ridică în localitate de două ori pe săptămână. Pentru asta localnicii plătesc o taxă anuală de 200 de euro. Există în plus şi un centru de colectare - obligatoriu în fiecare localitate. Oamenii pot aduce aici şi alte tipuri de deşeuri.
Peter Buchner: Aici avem plăci de la acoperişul caselor, aici sunt obiecte metalice. Tot ce-i metalic stangem aici. Oamenii pot veni, cu maşinile lor, odată la două săptămâni cu tot ce vezi aici.
Reporter: Şi plătesc pentru asta?
Peter Buchner: Nu, totul intră în taxa de 200 de euro, pe an. În momentul în care ai aşa ceva în casă, vii cu maşina şi îl pui aici la tomberon, nu în natură!
Suntem în urmă cu 70 de ani
Inspectorul PRO i-a arătat lui Peter Buchner imagini cu ce se întâmplă în România. Primarul austriac s-a îngrozit când a văzut cum stau tonele de moloz aruncate ilegal pe terenurile noastre virane. Replica sa e şocantă! Şi ar trebui să ne dea de gândit : suntem în urmă cu 70 de ani.
Peter Buchner: "Teribil… Ouuu. Asta se întâmplă în Austria acum 70 ani. Aici aşa ceva nu este posibil."
Bateriile, cablurile, televizoarele şi computerele vechi - pentru toate există un loc. Nimic nu se aruncă la grămadă.
Este, de asemena, obligatoriu ca sticla colorată să fie pusă în containere separate faţă de cea transparentă. În sistemul austriac, gândit pentru oameni, astfel de reguli se respectă uşor. Fiecare supermarket are în parcare locuri special amenajate pentru reciclare.
Peter Buchner: "Localnicii fac un singur drum. Se duc la cumpărături şi, în acelaşi timp, pot aduce aici şi lucrurile vechi. Nu trebuie să mai facă un drum în plus pentru asta."
Austria reciclează peste 50% din deşeuri, exact aşa cum cere Uniunea Europeană. Spre deosebire de România unde doar 3% din cantitatea totală de resturi e trimisă spre a fi reciclată. Şi din acest procent, şi aşa mic, mai puţin de jumătate din gunoi ajunge într-un final să fie refolosit.
România a primit după aderare sume colosale de bani ca să construiască un sistem de management integrat al deşeurilor. Adică, să avem colectare selectivă, staţii de soratare a gunoiului şi gropi ecologice. În 38 de judeţe s-a început implementarea şi în doar 15 funcţionează în totalitate. Iar tonele de gunoi care îmbâcsesc natura ne demonstrează de fiecare dată acest lucru!
Ce se întâmplă în România
Inspectorul PRO a mers pe Valea Motrului, în judeţul Gorj. Oamenii locului s-au apucat abia acum 3 luni de colectarea selectivă. Primăria din Padeş a dat oamenilor câte un tomberon și câte o pungă, pentru plastic … În loc de centru de colectare, am aici un găsit un țarc amenajat pentru carton şi sticlă. Cel care ni-l prezintă cu mândrie este Antonie Serafim, primarul localităţii.
Antonie Serafim, primarul localității Padeș: "În fiecare localitate e câte un ţarc din asta…"
N-am avut cum să nu observăm că ţarcul se află în aer liber. Aşa că la orice ploaie sau ninsoare, hârtia adunată se compromite. Dar cum edilul pare mulţumit de sistemul său de colectare, Inspectorul PRO l-a invitat la marginea localităţii, acolo unde mizeria e pretutindeni. Vinovaţi sunt oamenii, susţine alesul.
Antonie Serafim: Dacă nu am avea un sistem bine pus la punct de colectare a deşeurile, am zice: "domne', nu le-am creat condiţii"
Reporter: Dumneavostră îmi vorbiţi despre un sistem care funcţionează, dar cumva realitatea vă contrazice.
Antonie Serafim: Eu vă fac dovada că funcţionează.
Reporter: Cum îmi faceţi dovadă, uitaţi-vă ce-i aici.
Antonie Serafim: V-am spus că oamenii aruncă în apă, dar se şi colectează.
Reporter: Câte amenzi a dat poliţia locală pentru gunoi?
Antonie Serafim: 3-4 amenzi.
Reporter: Chiar aşa, la cât gunoi este aici, n-a putut poliţia locală să prindă pe nimeni?
Antonie Serafim: Stăm o zi întreagă să vedeţi dacă îi prindem!
Ne lipseşte într-adevăr şi educaţia ecologică, deşi e de bază. În timp ce primăria din Mauernbach are 2 consilieri care merg săptămânal în grădiniţe şi şcoli, ca să-i înveţe pe copii să colecteze gunoiul, la noi nici vorbă de aşa ceva.
Reporter: Câţi angajaţi aveţi la primărie care să facă educaţie?
Antonie Serafim: Pe tema asta, nu avem!
Primarul din Padeş se laudă cu soluţia lui : de trei ori pe săptămână îi scoate la treaba pe asistaţii social ca să strângă mizeria. Fără folos, după cum se vede. Natura rămâne batjocorita la Motru și din păcate, în întreaga ţară.
Dacă până la sfârşitul anului rata colectării selective nu se va ridica şi în România la 50%, ţara noastră riscă sancţiuni uriaşe de la Uniunea Europeană, pe care noi toţi le vom plăti.
