Cum arată școlile din Danemarca, unde elevii merg la ore din plăcere. Diferențele față de România


Ultimul update: Joi 23 Ianuarie 2020 21:37
Data publicarii: Joi 23 Ianuarie 2020 20:34
Categorie: Inspectorul PRO

România îşi ţine elevii - 2,5 milioane - în clase cu un aer îmbâcsit şi emisii de dioxid de carbon care le dau copiilor dureri de cap şi le diminuează capacitatea de învăţare.

Dacă ar avea săli de curs mai bine ventilate, ce învaţa acum în 8 ani, ar învăţa în 7, spun specialiştii. La noi sunt doar cifre, în timp ce în Danemarca, şcolile sunt renovate pentru că elevii să aibă cât mai mult oxigen şi lumină naturală. Iată ce a găsit acolo,

''Inspectorul Pro'' a mers în Danemarca, țară considerată tărâmul fericirii și vă arată în ce condiții învață elevii de acolo.

O spune raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar rezultatul se află în strânsă legătură cu educaţia. Un model apreciat în toată lumea care gravitează în jurul elevului. Ţara oferă în plus un nivel de trăi suficient de mare ca să atragă pe oricine. Nu degeaba peste 33.000 de români au acum rezidenţă în regatul danez.

Valentin s-a stabilit în Danemarca în 2006. Lucra în lumea circului când a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, după un spectacol la Copenhaga. S-a hotărât să îşi urmeze inima şi a rămas în nord. Acum au doi copiii, o casă, administrează o asociaţie de proprietari şi organizează spectacole pentru comunitatea de români. În toţi aceşti ani a învăţat că filosofia care face din Danemarca una dintre cele mai fericite țări din lume este în strânsă legătură cu educaţia şi metodele folosite la şcoală

Alina, fiica lui Valentin, merge la o grădiniţă aflată la 5 kilometri de casă, într-o pădure, unde la fel ca cei de vârsta ei învaţa să trăiască liber. E un fost canton privat care a fost cedat statului danez, contra unor facilităţi fiscale.

Sincron Karina, mama Alinei: "Mergeam cu ei în pădure, pentru că au o zonă unde se pot plimba şi, în timp ce mergeam pe cărare, am înţeles de ce este bine că sunt afară. Copiii, în loc să-şi fure unii altora jucăriile, mergeau împreună, se ţineau de mână şi vorbeau cu adulţii, dacă voiau. Dacă nu, vorbeau între ei."

Nu poţi avea o societate sănătoasă cu o populaţie nefericită, cred danezii. Este şi motivul pentru care prioritară în educaţia elevilor este starea de bine. Totul este astfel conceput încât să fie evitate situaţiile stresante, iar copilul să meargă cu plăcere la şcoală. Sistemul danez pune accent pe descoperirea din timp a abilitaţilor fiecărui elev astfel încât copilul să nu se chinuie cu materii care nu i se potrivesc.

Într-o şcoală aflată la 30 de kilometri de Copenhaga, în sala de curs, este amenajat un loc unde cei mici se pot odihni atât în pauze, cât şi în timpul orelor.

Lars Hoegh-Hansen, administrator de şcoală: "Este o cameră de relaxare, unde cei care au nevoie de o perioadă de linişte sau doar de câteva minute să se odihnească, pot sta aici, să ia o pauză de la şcoală. Copiii, ca şi adulţii, pot avea o noapte în care nu au dormit, sau se pot certa dimineaţă cu mama sau cu tata, sau poţi să fii trist pentru că cineva e bolnav sau a murit şi atunci ai nevoie de spaţiu personal. Şi atunci am creat un spaţiu personal, în clasă."

Scoala are 1.200 de elevi şi va fi renovată curând. Nu s-au mai făcut lucrări de modernizare din anii '70. Noile lucrări trebuie să transforme mediul în care învaţă copiii într-unul sănătos. Au fost montaţi senzori care, timp de un an, au măsurat nivelul de sunet, temperatura, umiditatea şi emisiile de carbon.

Lars Hoegh-Hansen, administrator şcoală: "Am aflat că nivelul de dioxid de carbon fluctuează în timpul zilei şi asta are un impact asupra nivelului de învăţare al copiilor. S-a demonstrat ştiinţific că există o legătură între nivelul de dioxid de carbon din aerul pe care îl respirăm şi capacitatea de învăţare. Când stai într-o cameră cu mult dioxid de carbon, devii obosit."

Într-o şcoală dintr-o mică localitate de lângă Copenhaga, construită în anii '80, clasele erau întunecate, iar în interior se simţea un aer închis. Conducerea şcolii a decis renovarea acoperişului, cu ferestre de mansardă. 59, în total. Banii au venit de la primărie.

Soren Bjorn Jakobsen, director şcoală: "Avem mai multe ferestre inteligente. Când este prea puţin oxigen, se deschis automat. Pe copii nu îi mai doare capul, pot respira."

O firmă daneză, producătoare de ferestre, realizează de 5 ani, un barometru al locuinţelor sănătoase, cu date statistice de la instituţiile europene. Aerul îmbâcsit din clase scade performanţele şcolare.

Thorbjorn Faering Asmussen: "Am lucrat cu specialişti internaţionali care au stabilit că lumina naturală şi aerul proaspăt îmbunătăţesc capacitatea de învăţare a copiilor cu 15%. Deci dacă îmbunătăţeşti calitatea mediului interior, copiii ar putea salva de la un an la 10 ani de şcoală, în Danemarca."

În România, peste două milioane şi jumătate de elevi petrec la şcoală, în fiecare an, cam 170 de zile adică aproape 6 luni, iar până la 70% din acest timp stau în clasă.

Mucegaiul, umezeala, întunericul, zgomotul în exces şi frigul duc la probleme de sănătate, în special respiratorii, care, la rândul lor, afectează educaţia copiilor noştri. În 2019, din cauza acestor boli, s-au înregistrat, în total, peste 37.000 de zile de absenţă de la şcoală. Specialiştii merg mai departe cu studiul şi spun că îmbunătăţirea condiţiilor de ventilaţie din clase duce şi la o creştere a economiei. Cum copii ar fi mai sănătoşi şi rata de productivitate a părinţilor ar creşte. În cifre, aceste măsuri ar aduce un beneficiu economic de 5 miliarde de euro, până în 2060.

Sunt multe de făcut în învăţământul românesc. Nu avem o reforma coerentă şi nici bani pentru investiţii. Dar poate cel mai grav este că am rămas ancoraţi într-un model învechit, care nu mai dă rezultate. Reforma ar trebui să înceapă cu schimbarea mentalităţii, iar asta nu costă bani. Este nevoie doar de dorinţă şi bunăvoinţa pentru că şi elevii noştri să vină într-o zi cu plăcere la şcoală.

VIDEO PROTVPLUS.RO