România se pregătește să intre pe piața microcipurilor, dominată de Asia. Cine le va produce în țară

×
Publicitate

Într-o criză continuă de semiconductori, mai multe universități și companii din România vor să se afirme pe această piață dominată de Asia.

Cu o finanțare de 420 de milioane de euro, obținută prin PNRR, cercetătorii de la noi vor proiecta, de la zero, microcipuri.

Cu o finanțare de 30 de milioane de euro, la Universitatea Politehnica Timișoara se va construi o rețea de laboratoare unde să se poată cerceta și proiecta microcipurile - elemente fără de care niciun dispozitiv electronic nu ar funcționa.

Aurel Gontean, profesor la Universitatea Politehnica din Timișoara: „Acest proiect speră să reducă această dependență, dar și să creeze locuri de muncă High Tech, care mie mi se pare că sunt vitale pt industria românească”.

O companie care produce automobile a accesat și ea peste 70 de milioane de euro pentru cercetare în domeniu.

Christian von Albrichsfeld, manager general companie automotive: „Noi am văzut o posibilitate pentru economia României să o ducem la un nivel mai înalt de multe ori invențiile s-au făcut în Europa, dar altcineva a beneficiat. Și noi trebuie să vedem acum cum să industrializăm invențiile în Europa, să creștem competitivitatea și prin asta să aducem joburi cu valoare adăugată în Europa și în România”.

În prezent, majoritatea companiilor din domeniul tehnologiei sunt dependente de Taiwan, unde se produc peste 90 la sută dintre semiconductori.

În acest context, Comisia Europeană a pus la dispoziție peste 8 miliarde de euro pentru 14 țări.

României i-au revenit 420 de milioane de euro, bani accesați de trei mari companii și peste 20 de instituții de învățământ. În primă fază, nu se vor produce microcipuri la noi. Ar fi nevoie de investiții de miliarde de euro numai într-o fabrică.

Florin Drăgan, rector Universitatea Politehnica Timișoara: „În momentul în care proiectul va începe și acest lucru se va vedea prin faptul că oamenii se dezvoltă, se dezvoltă capacități mai mari în universități, sunt convins că aceste companii vor veni spre noi, dorind să investească în România”.

Procesul de producție este dificil. Elementul de bază este siliciul, care trebuie prelucrat pentru a ajunge la structura ideală.

Ilieș Elisei, asistent univ. la Universitatea Politehnica din Timișoara: „Se ia siliciul, se crește așa într-o formă cilindrică, un tub, cristalul din siliciu se feliază, se implantează cu electroni”.

Firmele și universitățile care au accesat banii europeni trebuie să înceapă cercetarea în 2027.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
iLikeIT. Emisiunea integrală din 16 noiembrie 2024

iLikeIT. Emisiunea integrală din 16 noiembrie 2024

Lego Horizon Adventures este jocul săptămânii. Lumea e construită 3D

Lego Horizon Adventures este jocul săptămânii. Și dacă numele îți pare cunoscut, așa e. Reia povestea din universul Horizon dar într-o lume reimaginată cu piese și personaje Lego.

Platforma de recrutare care îți analizează comportamentul prin intermediul CV-ului tău. Ajută la crearea echipei

Asympla AI este o platformă de recrutare, care înainte de a-ți analiza CV-ul, îți analizează comportamentul. Totul printr-un sistem bazat pe inteligență artificială.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.