Cum ne putem organiza de Paște pentru a nu cheltui mult și a ajunge să aruncăm mâncare
Este Săptămâna Mare pentru ortodocși, așa că cei mai mulți români au intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru masa de Paște.
Nu mai e o surpriză că toate ne costă mai mult anul acesta, de la carnea de miel și legume, până la pască și cozonac.
Cum putem să mai reducem cheltuielile aflăm la iBani.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Carnea de miel se estimează că e mai scumpă cu 30-35%, ingredientele pentru cozonac si pască s-au scumpit foarte mult, însă datele sunt pentru luna martie, potrivit INS: uleiul, am vazut cu totii, peste 36%, ouale, painea si asa mai departe. Vedem că pentru aceste produse plătim anul acesta cu aproape 40 de lei în plus.
Ce putem face? În primul rând să ne organizăm mai bine ca să nu cumpărăm prea mult. De exemplu, înainte să ne apucăm de pregătit masa, ar trebui să calculam cantitățile pentru fiecare persoană.
Indicat este ca felul principal să nu aibă mai mult de 250 de grame, pentru o persoană, carne și garnitură, desertul 80 de grame, și cu tot cu aperitiv, ou roșu etc, să nu ajungem la mai mult de 500 de g de persoană pentru masa de Paște. Este sfatul lui chef Radu Dumitrescu, de la Masterchef, cu care am discutat despre cum să reducem cheltuielile de sărbători.
„Nu trebuie să renunțăm la nimic, trebuie să fim cumpătați. Trebuie să ne gândim că un om cu mai mult de 500 de g de mâncare, începând de la aperitiv și până la desert, e practic... De ce ți-ai face rău în ziua de Paște, de ce ți-ai strica Paștele? Mai bine să rămână, decât să nu ajungă, e o vorba la români.
Da, asta e o vorbă super păguboasă. Nu știu, eu aș zice că mai bine să facem mișcare până la piață și mâine, decât să nu facem deloc. Mie mi se pare mult mai interesant așa. Piața e acolo, și mâine ceapă verde există în Obor, nu trebuie să iau azi 20 de legături, pentru că nu le mănânc, nici dacă am 50 de invitați. Îmi calculez bugetul. Pentru că aruncatul înseamnă timp pierdut, bani, în primul rând. Tot ce pierdem în viața asta și aruncăm înseamnă bani. Suntem săraci, ne plângem că nu suntem ce vrem noi să fim, dar aruncăm cu banii uite așa”, spune chef Radu Dumitrescu.
Nu doar de sărbători risipim, ci și în restul anului. Un raport recent arată că un român aruncă în medie aproximativ 1,5 kg de mâncare pe săptămână. Și poate nu ne dăm seama prea bine ce înseamnă să aruncăm mâncare, câți bani pierdem. O român cheltuie în medie în jur de 30% pe mâncare, potrivit statisticilor. Asta înseamnă că dacă cineva câștigă 3000 de lei pe lună, cam 900 de lei se duc pe alimente și băuturi. Tot statisticile arată că ajungem să aruncăm până la o treime din ce cumpărăm, cu alte cuvinte această persoană aruncă la gunoi cam 300 de lei pe lună.
Din mâncarea aruncată, un sfert este mâncare gătită, deci mai punem la socoteală și timpul petrecut în bucătărie. Și poate nu aruncăm 300 de lei, poate aruncăm numai 10% - adică 100 de lei pe lună. O sumă pe care mai degrabă am putea să o investim, să ne facem o pensie privată sau să îi punem deoparte pentru viitorul copilului.
