Ce salarii medii nete aveau bugetarii înainte de tăierea sporului pentru „condiții vătămătoare”

62560134
Shutterstock

Câştigul salarial mediu net a crescut la 5.539 lei în luna iunie 2025, fiind mai mare cu 31 lei (+0,6%) faţă de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de statistică.

Câştigul salarial mediu brut a fost 9.246 lei, cu 59 lei (+0,6%) mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.656 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.957 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.367 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.442 lei).

În sectorul bugetar, în luna iunie 2025, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,2%) în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, respectiv în administraţia publică (-0,1%). În Sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a rămas constant faţă de luna precedentă.

Salariul mediu net în Administraţia publică şi Apărare, precum și în asigurările sociale din sistemul public a fost în iunie de 7.215 lei.

Guvernul a hotărât reducerea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut, la 300 de lei brut (174 de lei net), de la 1 iulie.

În învățământ media a fost de 5.850 de lei, iar în Sănătate și asistență socială de 5.393 de lei.

Cum au evoluat salariile în ultimul an

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 7%.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,3% în luna iunie 2025 faţă de luna iunie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 100,1% în luna iunie 2025 faţă de luna mai 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 254,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025.

"În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an", precizează INS.

În luna iunie 2025 comparativ cu luna precedentă, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 10,7% în activităţi de editare, respectiv cu 10,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor; între 5,5% şi 8,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, telecomunicaţii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

Totodată, au fost creşteri între 3,5% şi 5% în alte activităţi de servicii, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicale (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: între 3% şi 6% în tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), transporturi pe apă, fabricarea produselor din tutun, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.

Totodată, au fost consemnate scăderi între 1% şi 2,5% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate.

Articol recomandat de sport.ro
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Citește și...
Un furnizor de energie din România a rămas fără licență. Ce se va întâmpla cu cei peste 22.500 de clienți

ANRE a decis retragerea licenței de furnizare a energiei electrice a companiei GRENERG SRL, în urma unor încălcări repetate ale legislației și ale reglementărilor din domeniu.

Cine deține, de fapt, datoria României. Cui plătesc toți românii rate și dobânzi

Cu o datorie publică de aproape 62% din PIB, România depinde tot mai mult de finanțarea venită din partea investitorilor. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se numără printre principalii creditori ai statului.

Câți bani a strâns un român plătit cu salariul mediu în 18 ani de contribuții la Pilonul II. Din 2027 se schimbă regulile

Câștigurile românilor care au pensie privată obligatorie au ajuns în total la aproape 18 miliarde de euro, în cei 18 ani de când există Pilonul 2. 

Recomandări
Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier al României. Tomac: Voi prezenta un Guvern tehnic

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe liderul PMP, Eugen Tomac, în funcția de prim-ministru, la aproape o lună după căderea Guvernului Bolojan. 

Cine este Eugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan să conducă Guvernul României

Eugen Tomac, europrlamentar și lider PMP, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. 

Ce are de rezolvat urgent noul guvern, indiferent de componența lui. De la calmarea investitorilor, la datoriile către privat

După desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, viitorul Guvern se va confrunta cu o listă lungă de urgențe: jaloanele restante din PNRR, nemulțumirile bugetarilor, rectificarea bugetară și plata restanțelor către companii.