De ce ne îmbolnăvim mai des, de fapt, iarna. Specialiștii spun că nu ieșitul afară în frig provoacă răcelile

62450596
Shutterstock

Infecțiile respiratorii sunt mai frecvente iarna, dar principalul motiv este timpul petrecut în interior, aproape de alte persoane, nu frigul.

Este adevărat că ieșitul afară în frig te poate răci? Nu chiar. „Răcelile sunt mai frecvente iarna, dar este aproape sigur vorba de corelație, nu de cauzalitate,” explică John Tregoning, profesor de imunologie vaccinologică la Imperial College London, relatează The Guardian.

Ce cauzează răcelile iarna

Un factor minor este lumina UV, care poate ucide virusurile. De exemplu, strănutul afară vara poate expune picăturile virale la soare, care le inactivează, iar evaporarea rapidă le deshidratează. Însă principalul motiv este comportamental: în lunile reci petrecem mai mult timp în interior, cu ventilație mai slabă și în contact mai apropiat cu alte persoane.

Datele din timpul pandemiei de Covid-19 arată cât de important este contactul uman: multe alte virusuri au dispărut aproape complet pentru că oamenii nu interacționau. Unele tulpini de gripă chiar au devenit extincte din lipsa răspândirii.

„Diferite virusuri de răceală și gripă au vârfuri diferite în timpul iernii,” spune Tregoning, autorul cărții Live Forever? A Curious Scientist’s Guide to Wellness, Ageing and Death. „Rinovirusurile ating un maxim când copiii revin la școală și răspândesc germeni în sălile mici. RSV – un alt virus de răceală, care poate fi periculos pentru vârstnici și sugari – are vârful în jurul Anului Nou.”

Totuși, frigul extrem poate influența susceptibilitatea la virusuri. „Dacă ai fi mereu înghețat, ai pierde calorii și te-ai epuiza, ai fi mai predispus la infecții,” spune Tregoning. Studiile arată, de asemenea, că rinovirusurile se dezvoltă puțin mai bine la temperaturi mai scăzute, iar capacitatea organismului de a se apăra de virusuri scade ușor în aerul rece.

Cea mai eficientă protecție? Vaccinarea împotriva virusurilor de iarnă, precum gripa și RSV. „Vaccinurile nu doar previn infecțiile – ele au și beneficii mai largi, cum ar fi reducerea riscului de atacuri de cord,” adaugă profesorul.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Un doctor cu 30-40 de pacienți pe gardă, plătit la fel ca cel care nu are niciunul. Ministrul Sănătății: ”O mare inechitate”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, duminică seară, că sunt mai multe inechităţi în ceea ce priveşte gărzile pe care medicii le fac în spitalele din România şi că strategia gărzilor trebuie total schimbată.

Scandalul gărzilor de la Constanța. Sanitas spune că medicii sunt plătiți ca în 2018 și fac ture „inumane” și de 32 de ore

Sanitas Constanţa explică de ce nu sunt asigurate gărzile în spitale, referindu-se la faptul că sunt plătite la nivelul anului 2018, dar şi la faptul că au o durată ”inumană”, ajungându-se la ture de 32 de ore.

Ce se întâmplă cu corpul tău când primești o îmbrățișare. Ce spun oamenii de știință

Îți amintești ultima dată când ai îmbrățișat pe cineva? Cercetările arată că aproximativ o treime dintre oameni nu primesc nici măcar o îmbrățișare pe zi, iar 75% spun că și-ar dori mai multe îmbrățișări.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.