Surse: Austriecii vor modificarea legii offshore ca să accepte aderarea României la spaţiul Schengen

×
Codul embed a fost copiat

Cu două zile înainte de şedinţa în care ar trebui să se ia decizia privind extinderea spaţiului Schengen România încă mai speră că Austria îşi va schimba votul.  

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că se poartă negocieri până în ultimul moment. Însă demnitarii de la Viena își mențin hotărârea: nu sunt de acord cu aderarea României şi a Bulgariei. "Este nevoie de mai mult timp", spune cancelarul austriac. El dă vina pe faptul că mulți migranți care ajung în Austria au trecut ilegal granița de la noi, dar surse politice susţin că la mijloc ar putea fi și interese economice.

În ultimele trei săptămâni, austriecii au declarat în repetate rânduri că se opun extinderii spaţiului Schengen. La un summit UE-Balcanii la Tirana, la care participă şi Klaus Iohannis, cancelarul austriac a spus un nu tranşant şi României, dar şi Bulgariei.

Karl Nehammer, cancelarul austriac: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi”.

Austriecii invocă vulnerabilităţile de la graniţele de sud-est ale Europei pe rute care trec prin România şi Bulgaria. Politicienii de la Bucureşti au venit cu rapoarte oficiale care arată că doar 2,7% dintre migranţii care au ajuns în vestul Europei au tranzitat ţara noastră.

Citește și
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

Klaus Iohannis, preşedintele României: În condițiile în care deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice. Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți”.

Marceal Ciolacu, președintele Camerei Deputaților: „Votul este unul politic.”

Aşadar, politicienii încă mai speră la un rezultat pozitiv. În această perioadă sunt însă negocieri și în alte domenii.

La doar trei zile după ce ministrul de interne al Austriei a anunţat că va vota împotriva României, o delegaţie a companiei OMV Petrom, condusă de președintele Consiliului de Supraveghere, Alfred Stern, a fost în vizită la Palatul Cotroceni. Într-un comunicat transmis după discuţii, administraţia prezidenţială a transmis că OMV va anunţa decizia finală de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră la mijlocul anului viitor.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

Cerințele OMV Petrom

Surse politice susţin că reprezentanţii OMV Petrom și-ar dori şi modificarea legii offshore astfel încât statul să menţină redevenţele pentru gazul pe care îl vor exploata la nivelul de acum şi să renunţe la dreptul de preemţiune. Acest lucru ar însemna că reprezentanţii companiei austriece nu vor fi nevoiţi să oferteze întâi statul român pentru gazele exploatate. La o zi distanţă după vizita de la Cotroceni, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că nu va susţine aderarea României la Schengen.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment”.

Pe de altă parte Croația a primit acordul Austriei pentru intrarea în Schengen, deşi iniţial această țară se împotrivise. La sfârșitul lunii trecute, Croația a semnat o declarație comună cu Austria și Germania, pentru construirea unui gazoduct care să transporte gaze de pe insula croată Krk spre cele două țări. Investiția ar urma

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE şi în luna februarie
România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE şi în luna februarie

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.

Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri la 67.000 de dolari
Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri la 67.000 de dolari

Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri cu aproximativ 7%, de la nivelul de 72.000 de dolari atins joi la 67.000 de dolari, potrivit datelor Coin Metrics, transmite Reuters.

Românii au câştigat 170 milioane de dolari din cripto în 2023, printre cele mai mici venituri din lume
Românii au câştigat 170 milioane de dolari din cripto în 2023, printre cele mai mici venituri din lume

Investitorii români au câştigat anul trecut 170 de milioane de dolari din criptomonede, ţara noastră numărându-se printre cele care au obţinut cele mai mici venituri din cripto.

Recomandări
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul

Între timp, apărarea Ucrainei suferă din cauza stocurilor tot mai mici de muniție. Un ajutor substanțial este pe drum din Finlanda, stat care a aderat la NATO anul trecut.

PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei
PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei

După aproape aproape ore de discuții, coliția de Guvernare a decis luni seară că medicul Cătălin Cîrstoiu este candidatul PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.