Surse: Austriecii vor modificarea legii offshore ca să accepte aderarea României la spaţiul Schengen

×
Codul embed a fost copiat

Cu două zile înainte de şedinţa în care ar trebui să se ia decizia privind extinderea spaţiului Schengen România încă mai speră că Austria îşi va schimba votul.  

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că se poartă negocieri până în ultimul moment. Însă demnitarii de la Viena își mențin hotărârea: nu sunt de acord cu aderarea României şi a Bulgariei. "Este nevoie de mai mult timp", spune cancelarul austriac. El dă vina pe faptul că mulți migranți care ajung în Austria au trecut ilegal granița de la noi, dar surse politice susţin că la mijloc ar putea fi și interese economice.

În ultimele trei săptămâni, austriecii au declarat în repetate rânduri că se opun extinderii spaţiului Schengen. La un summit UE-Balcanii la Tirana, la care participă şi Klaus Iohannis, cancelarul austriac a spus un nu tranşant şi României, dar şi Bulgariei.

Karl Nehammer, cancelarul austriac: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi”.

Austriecii invocă vulnerabilităţile de la graniţele de sud-est ale Europei pe rute care trec prin România şi Bulgaria. Politicienii de la Bucureşti au venit cu rapoarte oficiale care arată că doar 2,7% dintre migranţii care au ajuns în vestul Europei au tranzitat ţara noastră.

Citește și
oameni pe strada
Previziuni economice pentru 2026. Economia crește încet, dar sigur. România poate bifa un record de fonduri europene atrase

Klaus Iohannis, preşedintele României: În condițiile în care deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice. Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți”.

Marceal Ciolacu, președintele Camerei Deputaților: „Votul este unul politic.”

Aşadar, politicienii încă mai speră la un rezultat pozitiv. În această perioadă sunt însă negocieri și în alte domenii.

La doar trei zile după ce ministrul de interne al Austriei a anunţat că va vota împotriva României, o delegaţie a companiei OMV Petrom, condusă de președintele Consiliului de Supraveghere, Alfred Stern, a fost în vizită la Palatul Cotroceni. Într-un comunicat transmis după discuţii, administraţia prezidenţială a transmis că OMV va anunţa decizia finală de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră la mijlocul anului viitor.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

Cerințele OMV Petrom

Surse politice susţin că reprezentanţii OMV Petrom și-ar dori şi modificarea legii offshore astfel încât statul să menţină redevenţele pentru gazul pe care îl vor exploata la nivelul de acum şi să renunţe la dreptul de preemţiune. Acest lucru ar însemna că reprezentanţii companiei austriece nu vor fi nevoiţi să oferteze întâi statul român pentru gazele exploatate. La o zi distanţă după vizita de la Cotroceni, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că nu va susţine aderarea României la Schengen.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment”.

Pe de altă parte Croația a primit acordul Austriei pentru intrarea în Schengen, deşi iniţial această țară se împotrivise. La sfârșitul lunii trecute, Croația a semnat o declarație comună cu Austria și Germania, pentru construirea unui gazoduct care să transporte gaze de pe insula croată Krk spre cele două țări. Investiția ar urma

 

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Transfer stelar pentru Radu Drăgușin! Echipa care luptă pentru semnătura lui
NEWS ALERT Transfer stelar pentru Radu Drăgușin! Echipa care luptă pentru semnătura lui
Citește și...
Previziuni economice pentru 2026. Economia crește încet, dar sigur. România poate bifa un record de fonduri europene atrase
Previziuni economice pentru 2026. Economia crește încet, dar sigur. România poate bifa un record de fonduri europene atrase

Economia pornește anul într-un ritm temperat, iar managerii din toate domeniile rămân prudenți în primele luni. Cum costurile sunt tot mari, angajările au fost amânate pentru moment.  

Ce deficit bugetar are România în primele 11 luni. Cât a încasat și cât a cheltuit
Ce deficit bugetar are România în primele 11 luni. Cât a încasat și cât a cheltuit

Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 miliarde de lei, respectiv 6,4% din PIB, după primele 11 luni ale acestui an, a anunțat luni Ministerul Finanțelor.

Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab

România a urcat constant în ierarhia economiilor globale în ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de dezechilibre majore între marile puteri economice.

Recomandări
În ce condiții poate fi încheiat mandatul unui judecător CCR care boicotează votul. „Nu au dreptul să se abțină”
În ce condiții poate fi încheiat mandatul unui judecător CCR care boicotează votul. „Nu au dreptul să se abțină”

Pentru a treia oară, Curtea Constituțională amână soluția pentru proiectul pensiilor magistraților, după ce patru judecători, toți propuși de PSD, nu s-au prezentat la ședință.  

Previziuni economice pentru 2026. Economia crește încet, dar sigur. România poate bifa un record de fonduri europene atrase
Previziuni economice pentru 2026. Economia crește încet, dar sigur. România poate bifa un record de fonduri europene atrase

Economia pornește anul într-un ritm temperat, iar managerii din toate domeniile rămân prudenți în primele luni. Cum costurile sunt tot mari, angajările au fost amânate pentru moment.  

Rusia susține că Ucraina a atacat una dintre reședințele lui Putin. „Schimbăm poziția de negociere”. Reacția Kievului
Rusia susține că Ucraina a atacat una dintre reședințele lui Putin. „Schimbăm poziția de negociere”. Reacția Kievului

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Ucraina a încercat să atace reşedinţa preşedintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod.