Suntem în întârziere la folosirea banilor primiţi de la Comisia Europeană. Ce obiective trebuie să atingem

×
Codul embed a fost copiat

Suntem deja în întârziere la folosirea banilor primiţi de la Comisia Europeană.

Încă de acum o săptămână 1,8 miliarde de euro au intrat într-un cont al Băncii Naţionale, însă abia vineri, Guvernul a adoptat o ordonanţă, care stabileşte cum vor fi cheltuiţi aceşti bani.

Europa aşteaptă în schimb de la România, reforme şi investiţii. Situaţia a fost discutată de premier şi cu guvernatorul Băncii Naţionale, care l-a vizitat pentru prima dată, la Palatul Victoria.

Întâlnirea dintre Nicolae Ciucă şi Mugur Isărescu a venit la mai bine de o săptămână de când într-un cont al Băncii Naţionale au intrat 1,8 miliarde de euro de la Bruxelles. Este prima tranșă din fondurile cerute de România prin Planul de Redresare şi Reziliență.

Banii au rămas până acum nefolosiţi pentru că Guvernul abia astăzi a dat şi ordonanţa care stabileşte cum vor fi folosite fondurile de la Bruxelles.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Dan Vilceanu, Ministrul Proiectelor Europene: ”Primele sume le putem atrage pentru o reformă făcută de finanţe, legarea caselor de marfă e o reformă pentru care putem trage deja primele sume. Cred că putem atrage şi pentru autostrada A3 - 150 de mil de lei facturate”.

O a doua tranșă, de 1,9 miliarde de euro, ar trebui să ajungă înainte de Crăciun. Banii sunt însă condiţionaţi de atingerea obiectelor pe care le-am negociat cu UE.

Până la finele lui martie 2022, România are planificate 45 de ţinte ori jaloane din care doar 6 sunt îndeplinite până acum - printre acestea, înfiinţarea Autorităţii Vamale şi reorganizarea Companiei de Autostrăzi. Despre restul, ministrul proiectelor europene spune însă că nu are emoţii că vor fi întârzieri.

Dan Vilceanu, Ministrul Proiectelor Europene: ”Când vom vedea că se apropie finalul anului, vom face demersuri cum să vă spun... mai multe... vom încerca să rezolvăm problema''.

Orice întârziere ar putea cauza însă pierderi de bani. Asta pentru că fondurile sunt alocate în tranşe, în funcţie de investiţiile şi reformele făcute. Dacă vom duce la bun sfârşit fiecare obiectiv, am putea primi în total 29 de miliarde de euro. Jumătate sunt granturi, adică bani gratis.

Anul următor România ar putea încasa de la Comisia Europeană încă 6,2 miliarde de euro. Pentru asta, trebuie să înceapă reformele în zona de digitalizare a administraţiei, să aplice planul naţional pentru combaterea abandonului şcolar, dar să vină şi cu o nouă strategie anticorupţie. În total, România are stabilite peste 500 de obiective care să ducă la peste 100 de proiecte de investiţii şi 60 de reforme, toate finanţate prin Planul de Redresare şi Reziliență, care se întinde până în anul 2026.

De pildă, pe parcursul anului 2023, România trebuie să aibă gata o nouă lege a pensiilor. Şi tot atunci, 85% din posturile Direcţiei Anticorupţie să fie ocupate. Un spital nou ar trebui să apară până la finele lui 2024. Tot în acelaşi an, sunt programate schimbări în taxarea companiilor, laolaltă cu digitalizarea ANAF.

 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.