Șeful Finanțelor, Marcel Boloș, promite că nu vine nicio factură pentru dezmățul bugetar: Nu s-a pus în discuție progresivul
Cu un deficit bugetar care ar fi trebuit redus spre 3% din PIB anul acesta dar care, real, se îndreaptă spre 7% din PIB, economiștii se așteaptă ca statul, prin guvern și Finanțe, să înăsprească fiscalitatea, mai ales pe partea de TVA.
„Nu s-a pus în discuţie acest lucru sub nicio formă (creşterea de TVA şi impozitul progresiv – n. red.). Încercăm să nu ne atingem de ceea ce înseamnă taxa pe valoare adăugată. Sigur, aici sunt declaraţii peste declaraţii în spaţiul public. Sub nicio formă n-am luat în calcul impozitul progresiv. Cota unică cu sistem de deductibilităţi a agreat-o şi domnul prim-ministru. Ca şi alternativă, eu cred că trebuie să avem măsuri fiscale care să nu dărâme şi să nu afecteze mediul de afaceri“, a declarat Marcel Boloş, invitat la emisiunea ZF LIVE, difuzată de Ziarul Financiar.
Anul trecut România a închis bugetul cu un deficit de 5,6% din PIB, în condițiile în care se află în procedură de deficit excesiv și ar fi trebuit să reducă deficitul, de la nivelul de 6,3% în 2022 spre valoarea indicativă de 3% din PIB. Nu numai că România și-a crescut, nu redus deficitul, ci a și mințit Comisia Europeană în ceea ce privește valoarea lui reală, „uitând” să numere niște angajamente financiare de 0,6% din PIB.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Principala problemă a unui stat în cazul unui deficit bugetar mare este finanțarea, respectiv faptul că acei bani trebuie împrumutați, deci trebuie la un moment dat dați înapoi și plătite și dobânzile aferente.
Spre exemplu, anul trecut România a plătit în contul dobânzilor datoriei publice nu mai puțin de 30,6 miliarde de lei (peste 6 miliarde de euro). Spre comparație, bugetul pentru anul în curs al Ministerului Sănătății este de circa 19 miliarde de lei, conform bugetului fundamentat de Guvern și aprobat de Parlament.
