S-au împlinit 20 de ani de la adoptarea monedei euro în UE. Care este situația României

Moneda euro face 25 de ani de la lansare. Ce a însemnat pentru statele Uniunii Europene
Shutterstock

20 de ani de la introducerea monedei euro s-au împlinit pe 1 ianuarie 2022.

În 2002, euro era introdus sub formă de bancnote şi monede în 12 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.

Ca urmare a decalajului orar, locuitorii din teritoriul francez Reunion, insulă situată în Oceanul Indian, au fost primii care au inaugurat noua monedă, la 1 ianuarie 2002, ora 20.00 GMT. Două ore mai târziu, euro a intrat în circulaţie şi pe continentul european, mai întâi în Finlanda şi Grecia, la 22.00 GMT, iar o oră mai târziu în majoritatea celorlalte state care au aderat la noua monedă: Germania, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. Au urmat Irlanda şi Portugalia, începând cu 00.00 GMT, potrivit potrivit ecb.europa.eu și Agerpres.

Euro devenise monedă oficială a 11 state membre ale UE, la 1 ianuarie 1999, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.

Istoria monedei euro începe la 1 iulie 1990, când a debutat prima fază a uniunii economice şi monetare (UEM). La data de 1 ianuarie 1993, a fost definitivată Piaţa Unică, pentru ca la 1 ianuarie 1994, să înceapă faza preparatorie a uniunii economice şi monetare. În ziua de 1 noiembrie 1993, a fost stabilită compoziţia monedei ECU.

Citește și
platforme de investiţii
România la finalul lui 2024: Perspectivă negativă și riscul de a deveni nerecomandată pentru investiții

Cea de-a doua fază a UEM a început prin înfiinţarea Institutului Monetar European, la 1 ianuarie 1994. Statele membre au acţionat pentru combaterea deficitelor bugetare şi pentru atingerea convergenţei economice. La 15 şi 16 decembrie 1995, Consiliul European a adoptat denumirea de ''euro'' pentru moneda unică.

Denumirea noii monede a constituit un element important în pregătirea tranziţiei la moneda unică, determinând parţial acceptabilitatea Uniunii Economice şi Monetare de către public, potrivit http://publications.europa.eu.

Decizia cu privire la intrarea irevocabilă în cea de-a treia etapă a UEM a fost luată în 1996, iar la 2 mai 1998, la summit-ul de la Bruxelles, liderii UE au aprobat lista celor 11 ţări participante la primul val: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia şi Spania. Au optat pentru amânarea participării la euro: Marea Britanie, Danemarca şi Suedia.

Politica monetară este aceeaşi pentru toată zona euro şi este hotărâtă de Banca Centrală Europeană, care şi-a început activitatea în iulie 1998, la Frankfurt. Datoria publică este emisă în monedă unică, iar pieţele financiare funcţionează în euro. De la 1 ianuarie 2000, băncile emit carnete de cecuri în euro, iar clienţii băncilor pot plăti atât cu cecurile cât şi cu cărţile de credit.

În prezent, euro este moneda unică adoptată de 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ele formând zona euro. Acestea sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. De asemenea, euro este folosit, fie ca mijloc legal de plată, fie din motive practice, de o serie de alte ţări, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. În total, este folosit de aproximativ 343 milioane de cetăţeni europeni.

Având în vedere aceste cifre, nu este surprinzător că moneda euro a devenit a doua monedă internaţională, ca importanţă, după dolar. Mai mult, în privinţa numerarului aflat în circulaţie, chiar a depăşit moneda americană.

Monedele euro au următoarele opt valori: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 cenţi, 50 cenţi, 1 euro şi 2 euro. La rândul lor, bancnotele de euro au valorile: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 200 euro şi 500 euro.

România nu îndeplinește criteriile adoptării euro

Toate statele membre ale UE sunt, în principiu, obligate să introducă moneda euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergenţă. Singura excepţie este Danemarca, care dispune de o "clauză de neparticipare" în tratatele UE şi care este scutită de obligaţia de a adopta moneda euro, arată consilium.europa.eu.

Astfel, şi România se înscrie în rândul statelor membre ale UE care au obligaţia adoptării monedei Euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergenţă nominală (stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung), juridică şi reală (indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc), notează site-ul Băncii Naţionale a României, www.bnr.ro.

Rapoartele de Convergenţă, elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, pun accent din ce în ce mai mare pe convergenţa reală. De aceea, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivităţii sale generale.

La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergenţă nominală şi din cele de convergenţă juridică, potrivit BNR.

În cuprinsul Programului de Convergenţă 2021-2024, este precizat faptul că România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale şi economice negative ale pandemiei COVID-19.

Articol recomandat de sport.ro
Gigi Becali a bătut palma cu Dan Șucu și a obținut un profit de 100 de milioane de euro: "S-a ținut de cuvânt"
Gigi Becali a bătut palma cu Dan Șucu și a obținut un profit de 100 de milioane de euro: "S-a ținut de cuvânt"
Citește și...
România la finalul lui 2024: Perspectivă negativă și riscul de a deveni nerecomandată pentru investiții
România la finalul lui 2024: Perspectivă negativă și riscul de a deveni nerecomandată pentru investiții

România încheie anul 2024 cu perspectivă negativă şi riscă să alunece înspre statutul de ţară nerecomandată pentru investiţii.

Statul vrea să protejeze companiile la care are acțiuni de ”preluări ostile”. Expert: ”De unde bani cu deficit de 8%?”
Statul vrea să protejeze companiile la care are acțiuni de ”preluări ostile”. Expert: ”De unde bani cu deficit de 8%?”

O ordonanță adoptată recent de Guvern va permite statului să-și majoreze pachetul de acțiuni la companiile la care este deja acționar, mai ales la cele considerate de importanță strategică.

Românii au investit o sumă record de 16,4 miliarde lei în titluri de stat Fidelis în acest an
Românii au investit o sumă record de 16,4 miliarde lei în titluri de stat Fidelis în acest an

Românii au investit 2,6 miliarde lei în cea mai recentă emisiune de titluri de stat Fidelis.

Recomandări
Cod portocaliu și galben de viscol şi vânt în mai multe zone din țară. Care sunt județele afectate de vreme rea. HARTĂ
Cod portocaliu și galben de viscol şi vânt în mai multe zone din țară. Care sunt județele afectate de vreme rea. HARTĂ

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, joi dimineață, o avertizare Cod portocaliu de vânt puternic, valabilă până joi seară, și două avertizări Cod galben de viscol şi vânt puternic, valabile până vineri dimineață.

Misterul care înconjoară prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines. Imagini de la bord surprinse înainte de tragedie
Misterul care înconjoară prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines. Imagini de la bord surprinse înainte de tragedie

Continuă ancheta în cazul tragediei aviatice din Kazahstan. Autoritățile au găsit cutia neagră a aparatului de zbor, cu ultimele convorbiri din cabina de pilotaj.

Moșul a adus „dovada” greșită. Boarding Pass: Facturile arătate de Marcel Ciolacu, emise după zborurile „problematice”
Moșul a adus „dovada” greșită. Boarding Pass: Facturile arătate de Marcel Ciolacu, emise după zborurile „problematice”

Boarding Pass, site specializat în ştiri din aviaţie, continuă verificările vizând facturile prezentate de prim-ministrul Marcel Ciolacu ca dovadă a faptului că și-a achitat personal călătoriile cu avioane private în 2022.