Românii, printre europenii cu cele mai mari datorii. O familie din trei nu face față cheltuielilor lunare
În România, o familie din trei reuşeşte cu greu să facă faţă cheltuielor lunare, arată datele Institutului Național de Statistică. Cu alte cuvinte, cei în cauză nu apucă să plătească la timp facturile de electricitate, gaze şi căldură.
Cele mai mari probleme le au pensionarii şi românii cu mai mulţi copii. La nivel european, ne aflăm pe locul cinci în clasamentul celor care au restanțe.
Gheorghe Pricop are 64 de ani, iar de anul trecut a rămas singur. Nu are pensie şi trăieşte doar din ajutorul pe care îl primeşte de la copii.
Gheorghe Pricop: "Te descurci ca să supravieţuieşti, nu să te gândeşti la altceva mai complicat. Unul ca mine trebuie să gândească ce face mâine, cum să pun deoprate ceva ce nu am."
Din păcate nu este singurul care trebuie să îşi drămuiască puţinii bani. Datele Institutului Național de Statistică arată că peste o treime dintre familiile din România suportă cu greu cheltuielile curente.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: "Cel mai mare număr îl reprezintă gospodăriile care au un cap al familiei un pensionar. 43,9% din totalul gospodăriilor au cap de familie un pensionar, 41,9% au un salariat, 7,9 au un agricultor şi restul de 10% sunt diverse categorii, inclusiv de şomeri."
Gelu Duminică, sociolog: "Persoanele sărace trăiesc în ceea ce se numeşte cercul vicios al sărăciei. Cu alte cuvinte sunt sărace pentru că trăiesc într-o zonă săracă, pentru că au o educaţie slabă, pentru că şcoala la nivel local performeaza foarte slab, pentru că infrastructura de dezvoltare lipseşte."
La nivelul Uniunii Europene, românii se afla pe locul cinci în clasamentul europenilor cu restanțe la plata ratelor şi a facturilor. Mai exact, 16,5% achită cu întârziere obligațiile și serviciile lunare. Cele mai multe restanțe le-au acumulat grecii - mai mult decât dublu față de români, apoi bulgarii, ciprioții și italienii. În schimb, în Olanda, Germania sau Suedia, procentul nu ajunge la 5%.
Mălina Voicu, cercetător Institutul pentru Calitatea Vieții: "Dincolo de sărăcie este vorba de o incapacitate de a gestiona în mod adecvat resursele pe care le avem, ne lipseşte o disciplină financiară. Este vorba de acel românesc "se poate şi aşa" . Oamenii ştiu că, evident, nu o să îi ia nimeni gâtul dacă nu plăteşte întreţinerea o lună, doua, trei."
Radu Ciobanu, economist la Academia de Studii Economice: "Din numărul de salariaţi, din 5,5 milioane, o treime sunt cu salariul minim pe economie în momentul de faţă şi să nu uităm că minimul pe economie, aperoximativ 1.300 de lei net este un venit relativ mic pentru ca un cetăţean din România să îşi reuşească să îşi acopere cheltuielile."
În plus, criza sanitară îi lasă pe tot mai mulţi fără venituri. Numărul şomerilor a crescut în iulie pentru a şasea lună consecutiv.
Dacă în luna iunie, în România erau înregistrate 470.000 de personae fără un loc de muncă, o lună mai târziu cifra a crescut cu peste 10.000. Cel mai mare număr de şomeri în regăsim în rândul bărbaţilor, cu o rată a şomajului de 6,1%, comparativ cu 4,5 în rândul femeilor.
