România continuă să se dezvolte inegal. Care sunt cele mai sărace și cele mai bogate regiuni din țară
România continuă să se dezvolte inegal, iar diferențele dintre regiunile țării mai mult se adâncesc în loc să fie eliminate.
Este concluzia celui mai nou studiu realizat de Ministerul Dezvoltării. Cea mai dezvoltată regiune rămâne București-Ilfov, care se poate compara cu orice țară considerată de succes din punct de vedere economic, în vreme ce județele Vaslui, Botoșani și Călărași sunt cele mai sărace.
Harta produsului intern brut pe cap de locuitor, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică:
Cu albastru intens sunt marcate județele cele mai dezvoltate, iar cu verde pal sunt județele cele mai sărace, în sudul țării și în Moldova.
În clasament conduce municipiul București, cu un PIB de aproape 27.000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Cluj, cu 14.000 și Timiș cu 13.000 de euro.
La polul opus, cele mai sărace sunt Vaslui, cu mai puțin de 5.000 de euro pe cap de locuitor, Botoșani cu 5.400 și Călărași cu 5.600 de euro.
Raportul ne arată și că România stă destul de prost la capitolul productivitate în muncă în comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană.
Valorile regiunilor de la noi în ceea ce privește productivitatea pe oră lucrată se încadrează sub 50% din media Uniunii, cu excepția regiunii București-Ilfov, care are 58,6%.
Liviu Băileșteanu, director Direcția Politici și Strategii în cadrul Ministerului Dezvoltării: „Sunt zone sau localități care au avut o industrie care s-a adaptat noilor cerințe, noilor trehnologii, dar sigur că sunt și o serie de localități în care industria nu a reușit să țină acest ritm și invariabil dublate și de lipsa unui volum important de populație care ar fi permis dezvoltarea unui alt segment economic. Acele zone, sigur, că poate dintr-o situație favorabilă în care se aflau acum 50 de ani, acum se află într-o situație dificilă".
Investiții străine directe
La capitolul investiții străine directe care reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii, observăm aceleași diferențe majore între nord-estul țării și regiunea centru-vest.
Avem cele mai mari investiții pe cap de locuitor în municipiul București și în județele Ilfov, Timiș, Brașov și Sibiu, iar cele mai puțin atractive județe pentru investitori au fost Gorj, Mehedinți, Vaslui, Botoșani și Teleorman.
Ana Bulai, sociolog: „Sudul țării, sud-vest Oltenia și nord-est, Moldova, sunt regiunile cele mai puternic ruralizate. Ruralul nu poate fi atractiv atâta vreme cât este atât de puternic fărâmițat din punct de vedere decizional. Avem frecvent două comune cu primari din partide opuse, cu animozități vechi care refuză să gândească proiecte de dezvoltare comună și să aibă strategii locale pe termen cel puțin mediu și lung”.
Rata abandonului școlar
Un alt indicator important cuprins în acest studiu este rata abandonului școlar, care în mod surprinzător ne arată că zonele cu cele mai mari deficiențe sunt centrul țării și Banatul, care altfel stau relativ bine din punct de vedere economic.
Potrivit raportului, pe primul loc la abandonul școlar este județul Sibiu, cu o rată de 5.5%, urmat de Mehedinți, Caraș-Severin și Satu-Mare.
La polul opus se situează municipiul București și județele Dîmbovița, Argeș și Bihor.
Rata abandonului școlar este un indicator important pentru că părăsirea timpurie a școlii poate genera sau accentua sărăcia și excluziunea socială, starea de sănătate precară și, pe termen lung, poate duce la formarea unor generații slab calificate, incapabile să se integreze pe piața muncii.
Etichete: abandon, abandon scolar, pib, regiuni, saracie,
