Proiect: Salariile şi sporurile bugetarilor nu vor creşte în 2022. Singurii angajați care vor beneficia de majorări

62215023
Shutterstock

Salariile de bază, soldele, indemnizaţiile şi sporurile de care beneficiază bugetarii nu vor creşte anul viitor, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare, potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Finanţelor.

"Pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2022 prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel: menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021; menţinerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, potrivvit Agerpres.

Excepţie face personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II "Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială" la Legea-cadru nr. 153/2017 care va beneficia de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022, şi cele din luna decembrie 2021.

Alte măsuri pentru limitarea cheltuielilor anul viitor vizează menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2021 şi compensarea cu timp liber a orelor suplimentare.

Pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care desfăşoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul poliţiştilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

De asemenea, în perioada stării de alertă instituită prin hotărâri ale Guvernului, personalul de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică poate beneficia de plata orelor suplimentare.

Biletele de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, nu vor fi acordate anul următor.

Pe de altă parte, în 2022 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.

Anumite categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, vor fi păstrate la nivelul lunii decembrie 2021.

Potrivit Ministerului Finanţelor, neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar de 95,1 miliarde de lei, cu impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,2% din produsul intern brut în anul 2022, afectând sustenabilitatea finanţelor publice.

Neadoptarea măsurilor fiscale ar determina o reducere a veniturilor bugetare în anul 2022 de 6 miliarde de lei, reprezentând 0,5% din produsul intern brut în anul 2022.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Cea mai mare economie a Europei se află în pragul unei recesiuni

Germania se află în pragul recesiunii în această iarnă, din cauza blocajelor din aprovizionare și din cauza unui nou val de cazuri de Covid afectează mult economia.

Lira turcească, în cădere liberă. De la începutul anului, moneda națională a pierdut jumătate din valoare

Lira turcească s-a prăbușit cu încă 7%, în doar câteva minute, atingând un nou nivel minim record, de 15 lire pentru un dolar.

Previziuni economice despre inflație. Când va trece euro de pragul de 5 lei

Anul nou vine cu vești mai puțin bune de la economiști. Vor avea cheltuieli mai mari cei care plătesc rate sau chirii în euro ori fac achiziții, în această monedă.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.