În timp ce în unele state șoferii plătesc mult pentru un litru de benzină sau motorină, în altele costurile sunt considerabil mai reduse.
Datele publicate periodic de Comisia Europeană arată că diferențele dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe piețe din Europa pot depăși chiar și de două ori prețul unui litru de carburant.
Prețul mediu al carburanților în Uniunea Europeană
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, prețul mediu ponderat în Uniunea Europeană este de aproximativ 1,66 euro pe litru pentru benzină și 1,63 euro pentru motorină, în timp ce GPL-ul rămâne semnificativ mai ieftin, cu o medie de circa 0,79 euro pe litru.
Unde este cea mai ieftină benzină din Europa
Dacă te întrebi unde poți alimenta cel mai ieftin în Europa, răspunsul este clar: în sud-estul continentului. Conform celor mai recente date, Bulgaria se află în topul statelor cu prețurile cele mai accesibile la benzină, cu un cost mediu de doar 1,229 euro/litru. Aceasta este semnificativ mai mic decât media europeană și atrage atât localnicii, cât și șoferii din țările vecine care caută economii la combustibil.
Alte țări cu prețuri avantajoase sunt Cipru (1,318 €/l) și Malta (1,340 €/l), urmate de state precum Polonia și Cehia, unde litrul de benzină se situează sub 1,40 €/l. În general, Europa Centrală și de Est oferă costuri mai mici la carburant comparativ cu vestul continentului, unde prețurile ajung să depășească 2 €/l în țări precum Olanda.
Țările din Europa cu cea mai scumpă benzină
Datele Comisiei Europene arată că cele mai scumpe prețuri la pompă se regăsesc în țările vest‑europene, unde politicile fiscale și taxele pe carburanți contribuie decisiv la nivelul final plătit de consumator.
În topul nefericit al costurilor, Țările de Jos (Olanda) figurează cu cel mai ridicat preț mediu pentru un litru de benzină Euro 95, atingând 2,07 € pe litru. Acest nivel plasează Olanda la vârful clasamentului continental și reflectă atât nivelul taxării, cât și costurile asociate cu calitatea serviciilor și infrastructurii de distribuție.
Imediat după Olanda, Danemarca și Finlanda se află între statele cu prețuri semnificativ mai mari decât media europeană, cu circa 1,95 €, respectiv 1,93 € pe litru. În aceste țări nordice, ecotaxele și accizele ridicate sunt esențiale în implementarea strategiilor de mediu, dar influențează în mod direct factura la pompă pentru șoferi.
În Germania, prețul mediu al benzinei Euro 95 se situează la aproximativ 1,89 €, reflectând combinația dintre taxarea națională și costurile logistice din cea mai mare economie a Uniunii Europene. Franța și Grecia înregistrează, de asemenea, prețuri peste 1,75 €, evidențiind tendința generală din vestul și sudul Europei de a menține costuri mai ridicate la carburanți.
Pe ce loc se clasează România la prețul carburanților
România se situează în zona medie a Europei atunci când vorbim despre prețurile la carburanți. Conform datelor recente, benzina Euro 95 are un preț mediu de 1,57 € pe litru, motorina se ridică la 1,63 €, iar GPL-ul rămâne cel mai accesibil, cu doar 0,74 € pe litru.
Comparativ cu media europeană, care, potrivit Comisiei Europene, este de aproximativ 1,66 € pentru benzină și 1,63 € pentru motorină, România se află ușor sub nivelul mediu la benzină și exact la medie la motorină. În ceea ce privește GPL-ul, prețul românesc rămâne mai mic decât media europeană de 0,79 €, ceea ce îl face o opțiune atractivă pentru șoferii care caută costuri reduse.
În clasamentul european al prețurilor la carburanți, România se situează pe locul 18 din 27 de țări, ceea ce o plasează în zona inferioară spre medie.
Creșterile de prețuri la carburanți în România
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, creșterile de prețuri la carburanți în România sunt de „patru-cinci ori mai mici” decât în alte state europene. El a precizat că, în medie, prețul motorinei a crescut cu doar 0,25 de bani pe litru. Ministul spune că acest lucru a creat României „flexibilitatea” de a-și asigura stocuri „pentru cel puțin cinci luni de acum înainte” și de a-și asigura „rute alternative” pentru a nu depinde de o singură sursă.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la carburanți
În ceea ce privește influența conflictului din Orientul Mijlociu asupra evoluției prețurilor la carburanți, ministrul Bogdan Ivan a explicat că nimeni nu poate prezice exact cum vor evolua acestea la nivel global. Totuși, el a subliniat că, datorită măsurilor implementate de Guvern, România se află în prezent printre țările cu cele mai mici creșteri de prețuri din Uniunea Europeană.
Ministrul a precizat că, pe lângă celulele de criză active zilnic împreună cu toți operatorii din piață se lucrează la extinderea contractelor comerciale existente, la repornirea facilităților de rafinare din țară și la creșterea importurilor de petrol prin rute clasice, cum ar fi Azerbaidjan și Kazahstan. Această combinație de măsuri dinamice, adaptate constant la evoluția pieței, asigură ca impactul evenimentelor internaționale să fie mult mai redus în România comparativ cu alte state din vestul Europei.
Mai mult de jumătate din prețul benzinei ajunge la statul român
În România, mai mult de jumătate din prețul benzinei ajunge la stat sub formă de taxe și accize, arată datele oficiale ale Uniunii Europene. Concret, statul încasează 54% din prețul unui plin de benzină. Comparativ, fiscalitatea la combustibili este mai redusă în Ungaria și Bulgaria, unde taxele reprezintă 49%, respectiv 47% din prețul de la pompă.
Prețul mediu al benzinei EuroSuper 95 în România se situează printre cele mai mici din UE, în jur de 1,4 euro pe litru. Cele mai scumpe sunt Țările de Jos și Danemarca, cu 1,9 euro pe litru, în timp ce Bulgaria are cel mai mic preț, de circa 1,1 euro pe litru. Astfel, din fiecare litru vândut, statul român încasează aproximativ 80 de eurocenți, în Ungaria peste 70 de eurocenți, iar în Bulgaria puțin peste 50 de eurocenți. În țări precum Țările de Jos, Danemarca și Italia, taxele și accizele depășesc 1,1 euro per litru.
Anul acesta, guvernul condus de Bolojan a majorat TVA la 21% și accizele la combustibil cu 10%, măsuri menite să reducă deficitul bugetar, dar cu efecte vizibile asupra inflației. Potrivit Institutului Național de Statistică, inflația a rămas aproape de 10% în septembrie, după ce în august a înregistrat o creștere semnificativă, cea mai mare majorare fiind la energia electrică.
Date recente Eurostat arată că prețurile energiei electrice în Europa continuă să fie la niveluri de criză, influențate în mare parte de taxe și impozite, mai degrabă decât de piața energiei propriu-zise. În România, consumatorii plătesc cea mai scumpă energie electrică din UE, iar autoritățile caută soluții pentru reducerea facturilor. Situația a atras atenția Bruxelles-ului, comisarul european pentru energie și locuințe venind la București pentru a sprijini rezolvarea problemei.
Creșterea prețului kilowatului va fi discutată luna viitoare, inclusiv într-o ședință a CSAT.
