PIB a crescut de 2,5 ori din 2008 până azi dar numărul salariaților e la fel. Câți români duc, de fapt, în spate economia
De la un PIB de circa 139 de miliarde de euro în 2008 (înainte de recesiunea severă din 2009 - an electoral) România a ajuns la unul de peste 350 de miliarde de euro. Din păcate creșterea fulminantă nu s-a tradus în noi locuri de muncă.
„România are cam aceeași forță de muncă salariată ca în '08, deși de atunci PIB-ul României a crescut de ~2,5 ori (exprimat în euro, n.r.). Apar multe întrebări: 1. Mediul de afaceri se plânge de câțiva ani de dificultățile în recrutare: cu ce forță de muncă vom putea dubla încă o dată PIB-ul României în următorii ani? 2. Cât de viabilă este o economie care nu creează locuri de muncă?”, atrage atenția economistul Bogdan Belciu într-o analiză despre „anomaliile” evidente de pe piața forței de muncă din România.
La capitolul anomalii, subliniază el, se numără și faptul că, per total, sunt prea puțini angajați care duc efectiv în spate economia. Bugetarii produc servicii publice, privatul produce bunuri și servicii care, în final, înseamnă banii, valoarea adăugată, din economie.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Ei bine, din totalul celor 5,7 milioane de persoane salariate, doar 44% nu lucrează la stat (deci plătiți din bani publici) sau pe salariul minim (cca 1,8-1,9 mil de salariați, aproape toți în sectorul privat, au salariul minim pe economie). Simplu spus: doar 13% din toată populația României este salariată peste minim și nu este bugetară.
Doar 13% (circa 2,5 milioane) din populație produce suficient, în bani, în valoare adăugată, cât să țină în picioare economia unui stat cu o populație de 19,7 milioane de persoane, de la servicii publice la sistemul public de pensii, la ajutoarele sociale, subvențiile pentru căldură ș.a.m.d. E drept, se adaugă aici și remiterile (banii trimiși în țară) românilor care lucrează peste graniță și, parțial, fondurile europene (atât cât sunt ele absorbite).
Anul trecut românii de peste graniță au trimis acasă, în România, peste 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din PIB. Spre comparație, anul trecut statul a plătit 6 miliarde de euro doar pe dobânzile la datoria guvernamentală a României.
Concluzia este una simplă: „Economia nu are ingredientele necesare pentru a fi sustenabilă. Avem o economie cu valoare adăugată mică și evaziune fiscală mare”, scrie Bogdan Belciu.
„Prea multe anomalii pe care dacă nu le adresăm, economia –deja gripată– va intra în colaps. Fără o tranziție la o economie cu valoare adăugată mai mare nu vom putea avea în mod sustenabil salarii mai mari. Fără a adresa problema capitalului uman, economia nu are cum să mai crească semnificativ. Fără disciplină fiscală vom continua să sufocăm business-urile corecte cu taxe prea mari, lăsându-i pe cei care nu plătesc taxe să continue sa profite”, concluzionează Belciu.
Repartizarea populației pe ocupații și tipuri de salariați (sursă: Bogdan Belciu, în baza datelor INS, ale Inspecției Muncii și de la Recensământul Populației):
Sursa: StirilePROTV
Etichete: analiza, salarii, angajati, salariati,
Dată publicare:
25-09-2024 13:29