Noi detalii despre SAFE, planul de apărare al României. Ministrul Apărării: ”Aceste achiziții nu vor merge cu șmecherii”

Știrea este în curs de actualizare!

Astfel, la Palatul Victoria a avut loc o conferință de presă susținută de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, de secretatul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, precum și de secretarul de stat de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu.

Declarațiile de presă au fost transmise LIVE pe www.stirileprotv.ro.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că toate achizițiile care vor fi făcute prin programul SAFE vor fi făcute în mod transparent, la vedere, astfel că nu vor putea fi făcute ”șmecherii”.

Citește și

Planul de relansare economică propus de Guvern este contestat de mediul de afaceri: Nu va funcționa fără tăieri reale

”Vă dau o veste, așa, de context, care poate supără pe multă lume. Aceste achiziții SAFE nu vor merge cu șmecherii. Dacă își face cineva planul să obțină anumite criterii care să-i avantajeze, vă spun că nu există această opțiune. De asta suntem în fața dumneavoastră, de asta vă detaliem toate achizițiile și sumele care se vor face în perioada următoare. Prioritar este exclusiv interesul României.”, a spus ministrul.

Sinteza declarațiilor:

Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca:

• SAFE a fost gândit de Comisia Europeană pentru a întări industria de apărare
• Vorbim de un buget total de 150 de miliarde. Acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria triplu A.
• Mecanismul are ca obiectiv principal dezvoltarea industriei europene de apărare și implicit a României. Având o perioadă scurt de timp, până în 2023, recomandarea este ce achizițiile să fie făcute în comun cu alte state europene sau în comun cu state din Spațiul Economic European.
• În noiembrie, noi am depus programul național, care a fost inițial aprobat în CSAT.
• Dezvoltarea industriei de apărare se poate face și cu companii private, care vor putea să intre în noi lanțuri de producție și furnizare. Ne dorim ca prin acest program, un procent cât mai mare din produse, să se producă pe teritoriul național prin companii publice sau private.
• Acest program finanțează și infrastructura duală. Sunt componente de infrastructură foarte importante, importante și pentru mobilitatea militară. Avem 2,6 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării.
• Pentru coordonarea acestui program a fost înființat un grup de lucru, din care face parte Cancelaria Primului Ministru, Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații. Acest grup întocmește planul de investiții.
• Comisia Europeană a insistat ca achizițiile să fie făcute în comun.
• Să semnăm în martie acordul de împrumut.
• Aprobarea CSAT va veni în final pe documentele ministerelor.

Sinteza declarațiilor ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță:

• S-a obținut o finanțare în niște condiții extrem de avantajoase pentru România. Se spune în spațiul public că nu este niciun beneficiu, este un neadevăr. Suntem forțați să demonstrăm că putem să producem într-un timp foarte scurt.
• Un alt avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare. Prin acest mecanism va exista o cooperare prin care companii vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria de apărare, fiind nevoite să producă în comun. Deci da, se vor dezmorți elemente din industria de părare.
• Nu este niciun secret la mijloc când vine vorba de bani publici. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt în comun cu alte state. Deja este semnat contract cu Franța pentru rachete Mitral.
• Vor fi 12 radare, din nou achiziții în comun cu Franța, trei sisteme de apărare antiaeriană, care vor completa sistemul PATRIOT achiziții în comun cu Germania, două sisteme centralizare pentru comandă antiaeriană, care vor fi achiziții în comun cu Germania, fiind țară care e liderul pe aceste achiziții. 
• Da, armata are nevoie de o astfel de înzestrare.

Sinteza declarațiilor secretarului de stat de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu:

• MAI este un pilon al structurii de reziliență a statului.
• Miza MAI este ca în acest proiect trebuie să avem o continuitate. Toate investițiile ministerului sunt funcționale și pe timp de pace.

Sinteza declarațiilor secretatului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat:

• Echipamentele nu sunt destinate unui singur scop, ci pentru orice situație care poate să producă un impact.
  

Secretarul de stat Bogdan Despescu: 1,3 miliarde de euro pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Bogdan Despescu a declarat că pentru componenta sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din programul SAFE sunt alocate 1,3 miliarde de euro.

El a precizat că MAI nu urmăreşte doar achiziţia de echipamente, ci şi consolidarea unor elemente critice de capabilitate şi crearea unor baze de operare sustenabile.

”Pentru componenta sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din programul SAFE, sunt alocate 1,3 miliarde de euro. MAI este un pilon al structurii de rezilienţă al statului, are un rol critic, pentru că prin structurile sale desfăşoară activităţi atât pe tip de pace, cât şi în cazul unui conflict armat. De exemplu, printre altele, Poliţia garantează ordinea publică, protejează instituţii, revine şi combate infracţionalitatea, asigură securitatea nodurilor de transport pentru convoaie militare şi umanitare. Poliţia de Frontieră menţine controlul la punctele de trecere a frontierei, gestionează fluxurile de refugiaţi, iar Jandarmeria, ca forţă combatantă în caz de război, protejează infrastructuri critice, reţele de distribuţie, menţine ordinea şi liniştea publică în zone sensibile, precum şi în zona taberelor pe care le-am putea organiza. Aceste funcţii nu sunt teoretice, ele sunt condiţia pentru continuitatea guvernamentală, protejarea infrastructurilor critice şi gestionarea mişcărilor necontrolate ale populaţiei”, a transmis secretarul de stat, potrivit News.ro.

El a precizat că, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, s-a plecat de la cerinţele operaţionale şi corelarea lor cu cerinţele tehnice europene.

”Am corelat toate aceste date cu proiectul concepţiei de înzestare al MAI 2026-2030 şi, bineînţeles, am elaborat toate proiectele pe care le avem astăzi în stadiul de prezentare. Este foarte important, pentru că MAI nu urmăreşte doar achiziţia de echipamente, urmăreşte şi consolidarea unor elemente critice de capabilitate şi crearea unor baze de operare sustenabile”, a subliniat Despescu.

Potrivit secretarului de stat, contribuţia MAI este structurată pe capabilităţi care susţin atât securitatea internă cât şi protecţia populaţiei.

”Printre proiectele pe care noi le propunem vorbim de protecţia personalului în misiunii cu risc ridicat, armament şi muniţii de infanterie pentru toate forţele din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, drone, sistemul antidrone, mobilitate militară şi vorbim aici de sprijin pentru coridoarele logistice, securizarea şi fluidizarea mişcărilor esenţiale, inclusiv cooperarea între instituţii, capabilităţi de observare, identificare şi sprijin operativ în condiţii dificile, sisteme critice de comunicaţii, comandă şi control şi sisteme de avertizare pentru protecţia civilă. Vorbim şi de capabilităţi cibernetice defensive şi proactive, de capabilităţi mobile pentru asigurarea continua serviciilor digitale esenţiale”, a arătat Bogdan Despescu.

Secretarul de stat a mai afirmat că miza MAI este că în acest proiect trebuie să avem o continuitate, o consecvenţă, toate ducând la o rezilienţă din partea structurilor statului, o capacitate de a menţine funcţiile vitale şi, bineînţeles, o capacitate de a coopera cu societatea.

”Prin aceste investiţii, MAI urmăreşte să menţină ordinea publică şi protecţia populaţiei în condiţii extreme, să protejeze infrastructura critică şi continuitatea serviciilor esenţiale, să gestionăm evacuarea, fluxurile de populaţie şi situaţii cu victime în masă, să asigurăm comunicaţii, comandă şi, bineînţeles, aşa cum am precizat, rezilienţă. Şi nouă, în ultimul rând, să susţinem dezvoltarea unor baze internaţionale. Toate investiţiile MAI sunt funcţionale şi pe timp de pace. Este foarte important acest lucru. Toate aceste capabilităţi pe care ne le dorim, ele vor fi folosite în activităţile curente, în misiunile noastre pe care zi de zi le desfăşurăm”, a completat Despescu.

Mihai Jurca, şeful Cancelariei premierului: ”Avem o perioadă extrem de scurtă de timp până la care putem să facem aceste achiziţii”

”Dacă vorbim de SAFE, ca şi obiectiv, acesta a fost gândit de Comisia Europeană pentru a întări industria de apărare europeană şi, desigur, pentru a face ca sistemul de apărare european să fie mult mai solid într-un termen relativ scurt. Până în anul 2030, propunerea este ca toate sumele pe care Comisia le-a alocat din SAFE să fie cheltuite de fiecare stat membru care a depus un plan național. Vorbim de un buget total de 150 de miliarde iar avantajul pe care noi îl avem, ca şi ţară, este faptul că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având categoria BBB şi, de asemenea, este un credit pe 45 de ani cu 10 ani perioadă de graţie. Asta înseamnă că până în 2035 nu se vor face niciun fel de plăţi, pe rate, urmând ca din 2035 încolo să se facă plăţile pentru ratele şi sumele alocate”, a precizat Jurca, potrivit News.ro.

Şeful Cancelariei premierului a mai afirmat că mecanismul are ca şi principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare şi asta implicit înseamnă şi dezvoltarea industriei româneşti de apărare care este, de asemenea, şi obiectivul principal pe care îl au, prin programul şi planul pe care l-au depus.

”Având o perioadă extrem de scurtă de timp, până în 2030 până la care putem să facem aceste achiziţii, vorbim de o serie de măsuri şi cea mai importantă recomandare pe care Comisia a făcut-o este ca achiziţiile prin programul SAFE să se facă în comun. Asta înseamnă să avem achiziţii pe diferite programe sau pe diferite categorii de proiecte, în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene”, a subliniat Mihai Jurca.

El a mai spus că o altă componentă importantă este condiţia ca 65% din produsele pe care le vom achiziţiona prin acest program să fie produse în Europa şi, pe lângă acest lucru, componenta de software sau componenta critică a oricărui echipament sau program să fie deţinută cu autonomie totală de către statul membru care face achiziţia.

”Cu alte cuvinte, orice echipament orice soft care însoţeşte un echipament ar trebui să fie predat în totalitate statului membru, astfel încât, într-o situaţie limită, ele să poată fi reorganizate într-o manieră de colaborare comună sau să poată fi adaptate unor situaţii tehnice noi”, a completat Mihai Jurca.

Şeful Cancelariei premierului a mai declarat că în noiembrie România a depus programul naţional care a fost aprobat în prealabil de CSAT, care are un buget total de 16,8 miliarde.

”Obiectivul principal pe care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face atât prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare dar acest lucru se poate face în special şi cu industria privată din România şi aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniu militar sau care nu au activitate în domeniu total, dar care, într-o situaţie în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală, vor putea să intre în noi lanţuri de producţie şi de furnizare”, a menţionat Jurca.

El a arătat că, pentru echipamente militare şi cu specificaţii militare îşi doresc ca prin acest program o măsură sau un procent cât mai mare din produse, sigur, acele care pot fi produse în România, să se producă pe teritoriu naţional prin companii publice sau private din România.

”Dacă vorbim de sumele pe care noi le avem astăzi în aplicaţie şi pe care Comisia le-a aprobat, vorbim de 4,2 miliarde care sunt alocate pentru infrastructura duală. Un element important pe care îl menţionez este că acest program finanţează şi infrastructura duală şi vorbim de cele două capete de autostradă Paşcani-Siret, Paşcani-Ungheni, care vor fi finanţate din acest mecanism şi aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante, nu doar pentru dezvoltarea acelei zone, sunt componente extrem de importate şi pentru mobilitatea militară. Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale şi avem 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării şi zonei de apărare civilă, cât şi instituţiilor din zona de siguranţă şi securitate naţională”, a spus Jurca.

Planul de apărare al României, de 16 miliarde de euro, este a doua cea mai mare finanțare din programul SAFE

SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apãrare.

Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândã avantajoasã, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.

Acest plan de apărare beneficiază de a doua cea mai mare sumă care va fi distribuită unui stat membru al Uniunii Europene, după Polonia.

„Începând din primăvară, după semnarea acordului, România va putea accesa acest împrumut pe termen lung, cu dobânzi reduse”, a transmis, recent, premierul Ilie Bolojan.

Printre proiectele care vor avea finanţarea asigurată se numără autostrăzile din Moldova: Paşcani-Suceava- Siret şi Paşcani-Iaşi-Ungheni.

„De asemenea, pe baza acestor finanţări, ne vom întări industria de apărare prin investiţii, transfer de tehnologie militară şi crearea de noi locuri de muncă. Proiectele vor contribui la dezvoltarea infrastructurii militare şi civile, la dotarea armatei române cu echipamente moderne de apărare şi la creşterea securităţii ţării noastre. Aceasta este o etapă importantă în eforturile Europei de a-şi consolida securitatea.” - a mai spus șeful Guvernului.

Comisia Europeană a anunțat că a aprobat planurile naţionale de apărare a opt state membre şi a înaintat Consiliului o propunere de aprobare a asistenţei financiare pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croaţia, Cipru, Portugalia şi România.

Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro, în credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare.

Ce este SAFE

SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional pânã la 31 decembrie 2030, care oferã împrumuturi cu maturitate maximã de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.

Finanțarea în cadrul acestui instrument are și rolul de a stimula o abordare comună pentru achiziția urgentă a produselor pentru nevoile apărării într-o manieră care să consolideze industria europeană de apãrare, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea forțelor și echipamentelor.