Misterioase sunt căile războiului. Cât au ajuns să valoreze azi gazele românești din perimetrul Neptun Deep

62510500

Europarlamentarul PNL Virgil Popescu afirmă că Neptun Deep va aduce venituri reale şi predictibile la bugetul de stat pentru cel puţin două decenii: 20 de miliarde de euro la bugetul României, fără nicio taxă nouă. 

Potrivit acestuia, România nu poate ieşi din criza fiscală doar tăind cheltuieli şi are nevoie şi de venituri structurale noi, iar Neptun Deep este unul dintre puţinele răspunsuri concrete, certe, la această provocare - venituri reale, recurente, care cresc când Europa are cel mai mult nevoie de energie.

”Neptun Deep: 20 de miliarde de euro la bugetul României. Fără nicio taxă nouă. Toată lumea vorbeşte despre Neptun Deep ca despre un proiect energetic strategic. Corect. Dar puţini vorbesc despre ce înseamnă Neptun Deep pentru bugetul României. România trebuie să îşi menţină traiectoria fiscală de scădere a deficitului. Reducerile de cheltuieli sunt necesare - nu mă feresc să spun asta. Dar ţara noastră are nevoie şi de creşteri structurale de venituri. Iar Neptun Deep va aduce venituri reale şi predictibile la bugetul de stat pentru cel puţin două decenii”, scrie Virgil Popescu pe Facebook.

Eurodeputatul PNL explică ce câştigă România din Neptun Deep (la preţul gazelor din 2023): 20+ miliarde euro venituri la bugetul de stat pe durata proiectului - redevenţe, impozit pe profit, dividende din participarea statului prin Romgaz, 1,5-2 miliarde euro anual, recurent şi predictibil, începând din 2027, 40+ miliarde euro contribuţie la PIB - inclusiv efectele indirecte în economie: locuri de muncă, furnizori, infrastructură, 0 taxe noi pe cetăţeni sau firme pentru a genera aceste venituri.

”Ce se întâmplă dacă preţul gazelor creşte? Simplu: veniturile statului cresc automat. Redevenţele se calculează ca procent din valoarea producţiei - preţul creşte, redevenţa creşte. Impozitul pe profit urmează acelaşi mecanism. Romgaz e 70% stat - profitul suplimentar revine în mare parte la buget prin dividende”, mai spune Virgil Popescu. 

Citește și
Scurt istoric al cursului leu/euro, la schimbările de premieri în România. Cele mai mari deprecieri din ultimii 10 ani

Potrivit europarlamentarului, estimarea de 20 miliarde euro a fost calculată la preţurile din 2023 - circa 40-50 euro/MWh. Preţurile actuale, după declanşarea crizei din Iran, depăşesc 60 euro/MWh.

”Dacă rămân la acest nivel, veniturile reale la buget ar putea fi cu 30-50% mai mari decât estimarea de bază. Fără nicio modificare de lege. Fără nicio taxă nouă”, explică Virgil Popescu.

În 2023, întregul zăcământ Neptun Deep era evaluat la 40 de miliarde de euro

El mai spune că, atunci când a preluat Ministerul Energiei, Neptun Deep era blocat - ExxonMobil plecase, mediul fiscal era ostil, investitorii descurajaţi.

”Am schimbat regulile şi am convins că România e un partener serios. Astăzi, Neptun Deep este în execuţie. Prima producţie vine în 2027. Ţara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. România nu poate ieşi din criza fiscală doar tăind cheltuieli. Are nevoie şi de venituri structurale noi. Neptun Deep este unul dintre puţinele răspunsuri concrete, certe, la această provocare - venituri reale, recurente, care cresc când Europa are cel mai mult nevoie de energie. O direcţie în deplin acord cu viziunea Partidul Popular European, care susţine investiţiile strategice în energie ca motor de creştere economică, stabilitate fiscală şi consolidare a independenţei energetice a Uniunii Europene. Am gândit Neptun Deep pentru momentele dificile. Momentul dificil a venit”, menţionează eurodeputatul PNL. 

”Vom ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. Cu siguranță o parte semnificativă din gaz trebuie folosită intern mai puțin pentru încălzire, mai mult pentru industrie. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ, ceea ce este consistent, dacă raportăm la costurile de investiție de 4 miliarde euro și la costurile de extragere care au fost estimate la 2,1 miliarde de euro”, spunea în iunie 2023 Claudiu Cazacu, specialist în piețe internaționale.

Articol recomandat de sport.ro
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como
Citește și...
România se pregătește să protejeze mai bine proiectul Neptun Deep, declară consilierul economic al președintelui

România va dispune de capacităţi avansate de detectare în Marea Neagră până în 2027 pentru a proteja proiectul de gaze offshore Neptun Deep, precum şi alte infrastructuri, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilierul economic al preşedintelui.

Primul client al gazelor din Neptun Deep este un colos deținut de statul german care vrea să se extindă în România

Gigantul energetic Uniper, deținut de statul german, este primul client al gazelor românești din perimetrul Neptun Deep și vrea să își extindă operațiunile și în România. 

OMV Petrom renunță la procesele cu statul român, în legătură cu Neptun Deep. Ce i-a făcut pe austrieci să se răzgândească

Guvernul a anunțat o serie de modificări importante aduse Acordului de concesiune pentru perimetrul Neptun.

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.