Ministrul Educației: Salariul mediu brut al profesorilor va crește de la 6.500 lei la 9.500 lei

62270153
Shutterstock

Salariul mediu al profesorilor din România va crește cu 43 %, după ce vor fi promulgate noile legi al Educației, anunțate de ministrul Sorin Cîmpeanu.  

Ministrul a declarat că, pentru prima oară într-o lege a educației, ”pentru prima oară într-o lege sectorială”, avem o reglementare care definește salariul profesorului debutant și salariul profesorului stagiar ca fiind salariul mediu pe economia națională.

”Știți foarte bine că la finalul anului 2021 salariul mediu este de 6.095 de lei. Salariul profesorului debutant, practic, înregistrează o creștere de 43 %. 43 % pentru a se păstra ierarhia între profesori debutanți, profesor gradul 1, profesor gradul 2 profesori emeriți. Va însemna o creștere a salariului mediu din educație. În momentul de față, salariul mediu în educație, salariul mediu brut în educație este 6.500 de lei.

Creșterea de 43 % va aduce salariul mediu în educație la 9300 de lei. De la 6.500 la 9.500 de lei. Aceasta este creșterea de 43 % prevăzută în legea educației, atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul superior. Este un obiectiv fără de care toate celelalte prevederi referitoare la atractivitatea profesiei didactice rămân fără sprijinul esențial. Vom vedea în ce măsură, noi, clasa politică, vom fi în măsură să înțelegem acest lucru” - a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu.

CITIȚI ȘI: Ce prevăd noile legi ale educației, care s-ar aplica din 2023. Noutăți la bacalaureat și evaluare

Creșterea salariilor profesorilor, impact bugetar ”extrem de mare”

 

Creșterea salariilor profesorilor va avea un impact bugetar ”extrem de mare”, spune ministrul. Mai exact, 25 % din totalul impactului bugetar pe legea învățământului preuniversitar.

Impactul este, repet, extrem de mare. Această creștere a salariilor are o pondere de 25 % din totalul impactului bugetar pe legea învățământului preuniversitar, iar legea învățământului preuniversitar are un impact bugetar de mult peste 80 % din totalul impactului. Cu alte cuvinte, învățământul superior este undeva la 12-13 %, restul este impact bugetar pentru învățământul preuniversitar.

În afară de creșterea salarizării, avem următoarele măsuri: finanțarea se face în baza și în limitele costului standard per elev sau per pre-preșcolar sau ante-preșcolar, precum și pe baza costului standard per formațiune de studii” - a mai precizat Sorin Cîmpeanu.

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Moneda euro se apropie de paritate cu dolarul, pentru prima dată în ultimii 20 de ani

Moneda euro a ajuns marţi la paritate cu dolarul american, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, afectată de riscul întreruperii livrărilor de gaze ruseşti pentru economia europeană.

 

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat, marţi, la 6,93% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat, marţi, la 6,93% pe an. Luni a fost 6,87% pe an.

Salariul mediu în România a scăzut, potrivit datelor INS. Ce domenii au înregistrat venituri mai mici în mai 2022

Câştigul salarial mediu net s-a ridicat în luna mai la 3.928 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 39 lei (1%).

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.