Mărcile proprii ale marilor magazine, „pericolul” dezvăluit de Consiliul Concurenței. Aparent, sunt mult mai ieftine

La produsele alimentare procentul produselor proprii a atins 33,8%, relevă Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie, lansat de Consiliul Concurenței și preluat de Agerpres.

Produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, peste 50%, cu un trend ușor crescător.

Produse românești: ponderea crește la 52,1%

„Din datele disponibile, Consiliul Concurenței a constatat o pondere a mărcilor proprii în România în creștere (ajungând, în 2024, la 30,2% din total produse (+2,8 pp față de anul 2021), respectiv 33,8% din produsele alimentare (+3,9 pp față de anul 2021), cu valori peste media calculată la nivelul țărilor în care grupurile din România sunt prezente. Produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină, având un trend ușor crescător (de la 50,4 în anul 2021, la 52,1% în anul 2024)", spun autorii raportului.

În ceea ce privește produsele alimentare, ponderea produselor românești este mai ridicată, fiind probabil influențată și de perisabilitatea produselor (creștere de la 55,7% în 2020, la 56,1% în 2024).

La nivelul mărcilor proprii, pe ansamblu, se poate observa că produsele de proveniență străină au o pondere ușor mai mare.

Avantaje pentru retaileri, dar riscuri pentru producători și inovație

Potrivit Consiliului Concurenței, mărcile proprii le conferă retailerilor un grad sporit de adaptabilitate la condițiile inflațoniste (potențial în detrimentul jucătorilor mai mici) și le sporește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului.

Totuși, autoritatea de concurență avertizează: „Prelungirea plafonării adaosurilor și creșterea ponderii mărcilor proprii în vânzările retailerilor pot conduce la afectarea unor piețe în ansamblu, de exemplu, pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova."

Efect „waterbed": adaosuri mai mari la alte categorii

În perioada 2020 - semestrul I 2025, a fost observată o creștere a adaosului, accelerată în anul 2023. Acest fapt confirmă efectul de tip „waterbed" observat de Consiliul Concurenței în cadrul mai multor analize, dar poate fi explicat și prin creșterea anumitor costuri logistice, cum ar fi salarii, energie electrică, carburanți.

Analizele autorității de concurență au evidențiat faptul că produsele de marcă proprie tind să fie mai ieftine (costuri de achiziție și prețuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii tind să practice adaosuri mai scăzute cel puțin la nivelul categoriilor de bunuri alimentare de bază.

Totuși, contrar observațiilor realizate la nivelul categoriilor de bază, la nivel general (total produse și/sau total produse românești), adaosurile la produsele de marcă proprie sunt chiar mai mari, avertizează Consiliul Concurenței.

Strategie de subvenționare încrucișată

Astfel, retailerii utilizează controlul mult mai mare pe care îl au asupra tuturor elementelor de preț la nivelul produselor de marcă proprie (producție, logistică, adaos pe întregul lanț, calitate etc.) pentru:

• A scădea prețurile/adaosurile practicate în cazul bunurilor alimentare de bază (pentru produsele de marcă proprie)

• A-și recupera aceste pierderi la nivelul celorlalte categorii de produse de marcă proprie

Analiza Consiliului Concurenței s-a axat pe categoriile următoare: pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, ouă, ulei, zahăr, orez, produse de patiserie.

Consecințe comerciale și concurențiale

„Practic, mărcile proprii le conferă retailerilor reziliență și le sporește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului. În ciuda avantajelor evidente (la nivel de preț) pentru consumatorii vulnerabili, pot exista consecințe semnificative de ordin comercial și concurențial: presiune pusă pe marjele producătorilor; creșterea prețurilor la alte categorii de produse - unele dintre aceste produse fiind achiziționate inclusiv de categoriile de clienți vulnerabili; în aceste condiții, efectele actului normativ pot fi mai degrabă aparente (observabile doar pe o parte a coșului de consum a categoriilor vulnerabile); afectarea unor piețe în ansamblu (pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova)", explică specialiștii Consiliului Concurenței.

Produse românești ori de proveniență românească sunt acele produse realizate/fabricate în România. Estimările retailerilor, în lipsa unei trasabilități mai precise, au considerat produse de proveniență românească acele produse pentru care ultima verigă de producție a fost adăugată în România, se precizează în document.

Articol recomandat de sport.ro

”Să vină Antonela!”. Leo Messi nu a rămas indiferent după gestul colegului său