Scăderea economiei României în primele 6 luni, confirmată de INS. Ce sectoare au tras PIB-ul în jos

Comparativ cu trimestrul anterior din 2026, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat.

La jumătatea lunii august, datele publicate de INS arătau că PIB-ul României scăzuse cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Noua estimare, în varianta provizorie, indică o scădere de 0,7% pe seria brută. Practic, datele au fost revizuite cu 0,1 puncte procentuale în sens pozitiv.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,4% pe seria brută şi cu 2,0% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2026 în varianta provizorie, faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2026”, arată INS într-un comunicat de presă.

Seria ajustată sezonier Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 521,099 miliarde lei preţuri curente.

În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat şi a înregistrat o scădere cu 2,0% faţă de trimestrul II 2025. INS arată că Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1023,03 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de semestrul I 2025. 

Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 494, 44 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul II 2025. 

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 900,35 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2025. 

Consumul populației, una dintre principalele probleme

Datele INS arată că scăderea economiei a fost influențată puternic de reducerea consumului populației. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au scăzut cu 2,5% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025. Acest indicator a avut o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB-ului.

În același timp, investițiile au avut o evoluție pozitivă. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% și a avut o contribuție de 2,4 puncte procentuale la modificarea PIB-ului.

Construcțiile și investițiile au susținut economia

Unul dintre sectoarele care au tras economia în sus a fost construcțiile. Volumul activității a crescut cu 12,3%, contribuția la creșterea PIB fiind de 0,7 puncte procentuale.

Și activitățile de spectacole, culturale și recreative, precum și alte servicii au avut o evoluție pozitivă. Volumul lor a crescut cu 11,7%, contribuția fiind de 0,4 puncte procentuale. Agricultura, silvicultura și pescuitul au crescut cu 3,5%, contribuind cu 0,1 puncte procentuale la evoluția PIB.

Industria, comerțul și imobiliarele au tras economia în jos

Cele mai importante contribuții negative au venit din comerț, transport, hoteluri și restaurante. Volumul activității din această categorie s-a redus cu 3,9%, iar contribuția la modificarea PIB a fost de -0,9 puncte procentuale.

Industria a scăzut cu 2,9%, contribuind cu -0,5 puncte procentuale la PIB.

Și tranzacțiile imobiliare au avut o evoluție slabă: volumul activității a scăzut cu 4,5%, iar contribuția la PIB a fost de -0,3 puncte procentuale.

Informațiile și comunicațiile au înregistrat o scădere de 3,5%, în timp ce administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au avut un volum de activitate cu 1,7% mai mic decât în primul semestru din 2025.

Creșterea de prețuri a afectat

La scăderea consumului în prima jumătate a anului au contribuit creșterile de prețuri, alimentate de de majorarea TVA de la 1 august 2025.

În forma finală a pachetului de măsuri fiscale, cota standard de TVA a fost majorată la 21%, față de 19%. Cota redusă e 11%, față de 9%, pentru categorii precum: alimente, medicamente, cărți sau lemne de foc.

De asemenea, România traversează o criză energetică majoră, amplificată de seceta severă din această vară și de scăderea istorică a debitului Dunării, context în care Guvernul a prelungit starea de alertă energetică până la finalul lunii septembrie 2026.