Guvernul vrea să frâneze pe final de an dărnicia primarilor din bani publici. Fritz, Timișoara: Este un asalt fără precedent

"Am văzut cheltuieli exorbitante la târgurile de Crăciun în unele dintre cele mai sărace localități" - spune ministrul finanțelor Marcel Boloș.

Decizia prin care sunt stopate achiziții de bunuri și servicii îi nemulțumește pe unii dintre primari, care acuză că nu mai pot face investiții. De cealaltă parte, oficialii le transmit să drămuiască. Iar dacă vor târguri, să facă bani din ele, nu să le finanţeze din fonduri publice.

Guvernul a decis că în ultimele două luni ale anului autoritățile locale nu vor mai avea voie să folosească bani publici pe o serie de bunuri ori servicii şi nici să finanțeze târguri, festivaluri şi concerte.

Excepție vor face spectacolele de Crăciun și Revelion, pentru care cheltuielile sunt limitate la nivelul unei luni obișnuite.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor: ”Am văzut valori exorbitante la târgurile de Crăciun în localităţile dintre cele mai sărace. 100 de mii de lei, vi se pare firesc? 900 de mii de euro pentru sfârşit de an. E nefiresc că un pom de Crăciun să depășească 10.000 lei. Dacă avem municipii care au ştiut să organizeze târguri care să le aducă bani, nu să cheltuiască un exemplu e Cluj-Napoca, îi felicit că au ştiut că din aceste evenimente să aducă bani, nu să cheltuie”.

Ca să ţină în frâu cheltuielile, Guvernul a decis ca banii să fie alocaţi din fondul de rezervă, în baza justificărilor pe care le primesc de la primari.

Marcel Ciolacu, Prim-Ministru: ”Limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă„.

Măsura e criticată de unii dintre primari, care spun că nu mai pot încheia contracte noi şi nici să pornească studii de fezabilitate.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei: ”Vrea să ne forțeze să nu mai putem să cheltuim banii, să rămână excedent, acel excedent vrea cel mai probabil prin fondul de rezervă apoi să distribuie discreționar pentru a acoperi alte găuri în bugetul de stat. Este un asalt fără precedent”.

Măsurile sunt luate pentru a încetini creșterea deficitului bugetar, ajuns deja la 56 de miliarde de lei, adică peste 3% din Produsul Intern Brut.

Guvernul speră să aducă alți bani prin reducerea evaziunii fiscale.

ANAF a intensificat deja controalele pe care le face, inclusiv asupra transporturilor de mărfuri în sectoare cu evaziune mare, precum comerțul cu legume-fructe, băuturi alcoolice și îmbrăcăminte.

Transporturile trebuie declarate înainte de realizare și pot fi acum monitorizate printr-un sistem digitalizat - eTransport.

Antifrauda și Poliția fac astfel de controale în cazul transporturilor considerate cu risc fiscal ridicat, adică în sectoare în care evaziunea e mare. Fiecare transport are un cod unic pentru a fi monitorizat și controlat, adică inspectorii pot vedea dacă ce apare în acte corespunde cu realitatea din teren.

Evaziunea fiscală este estimată la o sumă uriașă - 160 de miliarde de lei sau peste 10% din PIB.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl