Grupul Teraplast deschide prima fabrică românească din străinătate de după 1990
Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din Romania şi unul dintre principalii producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor a deschis fabrica TeraSteel Serbia.
Acesta este prima fabrică din străinătate inaugurată după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti.
“Extinderea activităţii grupului Teraplast în Serbia, odată cu deschiderea fabricii din Leskovac este un nou pas în procesul nostru de dezvoltare, în linie cu obiectivele grupului pe termen lung. În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţa din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, a declarat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast, într-un comunicat.
Alegeri 2024
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
12:07
Cine intră în turul 2. Ce arată cel mai recent sondaj, publicat cu două zile înaintea alegerilor
Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţa de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare.
TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi piete secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei.
Totodată, Teraplast a anunţat vineri finalizarea procesului de achiziţie a companiei Politub, unul dintre cei mai importanţi jucatori pe piaţa ţevilor de apă şi gaz.
”Teraplast anunţă că s-a finalizat procesul de achiziţie a pachetului de acţiuni reprezentând 50% din părţile sociale ale Politub, deţinut de compania franceză Socotub, prin operarea, la data de 11 octombrie 2017, în registrul acţionarilor societăţii Politub SA a transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor”, arată un comunicat publicat vineri de companie.
Astfel, Teraplast are o participaţie de 99,99% din capitalul social Politub, iar Terasteel SA o participaţie de 00,01%. Anterior achiziţiei, Teraplast deţinea 50% din acţiunile Politub SA, iar odată cu finalizarea procesului de achiziţie a restului de acţiuni, grupul Teraplast dobândeşte control unic asupra societăţii Politub SA.
„Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziţiei noastre de jucător cheie pe piaţa construcţiilor şi instalaţiilor”, spune Mirela Pop, director general Teraplast.
Principalele activităţi ale Politub includ producţia de ţevi din polietilenă medie şi înaltă densitate pentru reţelele de transport şi distribuţie a apei, gazelor naturale, dar şi pentru telecomunicaţii, canalizări sau irigaţii. Fabrica de ţevi polietilena (Politub) din Bistriţa are o capacitate anuală de producţie de peste 10.000 tone.
Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. În perioada 2007-2014 Grupul Teraplast a investit peste 260 de milioane de lei în dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie, dar şi în extinderea portofoliului de produse. Începând din iulie 2008 cea mai mare companie din grup, Teraplast, este listată la Bursa de Valori Bucureşti, sub simbolul TRP, scrie News.ro.
Teraplast a înregistrat în prima jumătate a acestui an o cifră de afaceri de 171,6 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în contextul reducerii vânzărilor din domeniul lucrărilor de infrastructură. În primele şase luni din 2017, profitul net al Grupului Teraplast a fost de 7,89 milioane de lei, în scădere cu 59% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, iar EBITDA (profitul înainte de dobândă, taxe, depreciere şi amortizări) a fost de 18,3 milioane de lei, în scădere cu 35%.