Prețul motorinei pare, din nou, prins „într-un joc de oglinzi în care realitatea economică și intervenția administrativă se suprapun fără să se anuleze reciproc”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI.
O scădere estimativă de aproximativ 10 bani pe litru, determinată de plafonarea adaosului comercial la nivelul anului trecut, oferă doar „iluzia unei respirații pentru consumatori”, subliniază expertul.
„Este, în fond, o corecție punctuală într-un trend ascendent deja conturat”, a adăugat el.
Analiza AEI indică însă o revenire rapidă a presiunii pe preț, cu o creștere estimată de 30 de bani până la sfârșitul săptămânii.
„Această dinamică arată cât de limitată este eficiența măsurilor administrative într-un context dominat de factori externi și de mecanismele pieței. Intervențiile statului nu fac decât să tempereze temporar un val care, structural, continuă să urce”, a afirmat Chisăliţă.
Intrarea în vigoare a unei noi ordonanțe de reducere cu 5% a accizei va produce, cel mai probabil, o nouă corecție descendentă. Cu toate acestea, chiar și cumulul acestor măsuri nu va reuși să schimbe direcția generală, a mai precizat președintele AEI.
„Până la mijlocul lunii aprilie, pragul de 11 lei pe litru pentru motorina standard pare inevitabil”, a mai spus el.
Scenariul devine și mai sugestiv spre finalul lunii.
„O posibilă nouă reducere a accizei ar putea coborî temporar prețul în jurul valorii de 10,83 lei/litru, doar pentru ca piața să readucă rapid nivelul înapoi spre 11 lei. Este un du-te-vino care reflectă mai degrabă o ajustare permanentă între decizia politică și realitatea economică decât o stabilizare autentică”, a precizat președintele AEI.
Potrivit lui, luna aprilie se conturează ca „una a scumpirilor mascate, o creștere totală de aproximativ 1 leu pe litru, din care consumatorul va resimți direct doar 40 de bani, diferența fiind absorbită de măsurile guvernamentale”.
„Problema de fond rămâne însă nerezolvată. Atât timp cât intervențiile sunt reactive și fragmentate, ele nu pot înlocui o strategie coerentă privind fiscalitatea carburanților și reziliența pieței energetice. În lipsa acesteia, consumatorii vor continua să navigheze între scăderi temporare și scumpiri inevitabile, într-un echilibru fragil care nu oferă predictibilitate, ci doar amânări”, a concluzionat el.
Pe fondul conflictului din Iran și, mai ales, a blocării Strâmtorii Ormuz, barilul de petrol a crescut cu peste 30% în doar câteva zile, ceea ce a dus la scumpiri resimțite imediat pe piața carburanților.
În România, înainte de criza generată de aceste tensiuni internaționale, motorina și benzina erau la prețul de sub 8 lei/litru, potrivit peco-online.ro.
În prezent, prețul motorinei a ajuns la 10,35 lei/litru, potrivit pretcarburant.ro.
Cu foarte mare întârziere, miercuri intră în vigoare primele măsuri concrete ale Guvernului pentru a limita explozia prețurilor la pompă.
Marți, prețurile la benzină din SUA au depășit pentru prima dată din 2022 pragul de 4 dolari pe galon, pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la combustibili la nivel mondial, determinată de conflictul din Iran.
Cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional resping șinoua formă a proiectului Legii salarizării şi atrag atenţia că documentul este o nouă sursă de inechităţi, discriminări şi tensiuni sociale.
Proiecțiile privind evoluția datoriei publice arată că, fără o îmbunătățire a finanțelor statului, datoria României ar putea intra pe o traiectorie care, în timp, să ducă la niveluri comparabile cu cele din criza greacă a datoriilor suverane.
Sindicatul care îi reprezintă pe angajaţii din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) critică în termeni duri proiectul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.
România intră în ultima săptămână de implementare a PNRR, programul urmând să se încheie oficial la 31 august. Țara noastră are la dispoziție un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro, format din granturi și împrumuturi.
Şase ţări din Uniunea Europeană solicită o taxă comunitară excepţională aplicată companiilor petroliere, profiturile acestora explodând graţie războiului din Orientul Mijlociu, potrivit unei scrisori consultate sâmbătă de AFP.
Cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional resping șinoua formă a proiectului Legii salarizării şi atrag atenţia că documentul este o nouă sursă de inechităţi, discriminări şi tensiuni sociale.
