Declarația a fost făcută după ce cea de-a patra cerere de plată din PNRR a fost aprobată.
„În ceea ce priveşte riscul de 15 miliarde, pleacă de la ipoteza că n-am face niciuna dintre reformele pe care le avem de făcut în PNRR. Este risc; e firesc atunci când ai un risc, gestionezi riscul. Eu în acest moment cred că am lucrurile destul de clare, şi v-am spus mai devreme cum acest guvern pregăteşte un calendar clar şi un proces prin care în Parlament să ajungă până la 31 mai toate proiectele de lege necesare. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât proiectele respective vor fi adoptate în Parlament, nu văd vreun motiv pentru care PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine”, a spus ministrul Dragoş Pîslaru.
El a menţionat că „toate aceste proiecte de reformă ar fi putut să fie adoptate mai repede doar cu un acord al coaliţiei, care să le fi adoptat”.
„În momentul în care coaliţia a funcţionat în parametrii respectivi, cu adoptări dificile şi care au durat foarte mult timp, nu s-a putut adopta mai repede de atât, nu s-au putut adopta aceste reforme. Asta vă asigur că este un lucru important. Celălalt lucru important este că, atâta timp cât datele-limită pentru adoptare erau august acest an, calendarele de pregătire şi adoptare au fost făcute astfel încât ele, evident, erau accelerate în această perioadă; deci asta nu ţine de turbulenţele politice”, a menţionat Pîslaru.
Despre nemulţumiri de la Cotroceni privind modul de gestionare a PNRR, Dragoş Pîslaru a răspuns: „Preşedintele nu mi-a reproşat şi am avut întâlniri cu domnia sa, care au fost extrem de constructive. Vă rog să vă aduceţi aminte faptul că am stat la dispoziţia preşedintelui încă din toamna anului trecut cu informări legate de PNRR, deci nu se pune problema aici ca cineva să fie surprins în proces sau să mi se fie adresat vreun reproş”.
Stadiul de implementare al PNRR
Într-o nota de informare trimisă Guvernului, ministrul interimar Dragoș Pîslaru, prezintă situația critică în care se află implementarea PNRR și avertizează că România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro dacă reformele restante nu sunt finalizate la timp. Documentul subliniază că Planul Național de Redresare și Reziliență este considerat esențial pentru modernizarea economiei, infrastructurii, sănătății, educației și digitalizării, iar implementarea lui este descrisă drept „o prioritate absolută” pentru Guvern.
Documentul explică faptul că PNRR a fost renegociat în 2025 pentru a doua oară. Guvernul susține că modificările au urmărit eliminarea investițiilor considerate prea riscante sau imposibil de terminat la termen și simplificarea jaloanelor și țintelor asumate în relația cu Comisia Europeană. Scopul renegocierii a fost reducerea presiunii asupra bugetului de stat și limitarea eventualelor penalizări cauzate de întârzieri.
Nota precizează că România a păstrat integral componenta de grant din PNRR, în valoare de 13,57 miliarde de euro, prin mutarea în această categorie a unor investiții considerate mai sigure din punct de vedere al implementării. În același timp, Guvernul a redus componenta de împrumut pentru a limita impactul asupra deficitului bugetar.
În ceea ce privește stadiul implementării, documentul arată că România a depus până acum patru cereri de plată și a primit aproximativ 10,72 miliarde de euro, reprezentând circa jumătate din suma totală disponibilă prin PNRR. Cu toate acestea, problema majoră rămâne cea a reformelor restante.
Potrivit notei, din cele 45 de ținte și jaloane rămase de implementat, doar 7 sunt considerate îndeplinite. Alte 38 sunt încă în curs de realizare. Dintre acestea, 14 sunt catalogate drept reforme cu impact major, iar 11 necesită acte normative sau intervenții legislative.
Documentul enumeră mai multe reforme considerate sensibile sau problematice, printre care legea salarizării unitare, reforma ANAF, legea integrității, Legea apelor, măsurile de decarbonizare, modificările Codului administrativ și măsurile de digitalizare din cercetare și inovare. Unele dintre aceste proiecte au fost deja discutate cu Comisia Europeană, pentru altele se așteaptă avizul Bruxelles-ului, iar câteva fac încă obiectul renegocierii.
Nota stabilește și un calendar foarte scurt pentru adoptarea reformelor. Proiectele care au deja acordul Comisiei Europene ar urma să fie trimise Parlamentului până la 15 mai 2026. Cele pentru care se așteaptă încă opinia Comisiei ar trebui depuse până la 22 mai, iar reformele renegociate cu Bruxelles-ul până la 31 mai 2026.
Documentul subliniază că cele 38 de jaloane și ținte neîndeplinite au asociate penalizări potențiale de peste 15 miliarde de euro. Nota atrage atenția că suma depășește chiar valoarea fondurilor care au mai rămas de încasat prin întregul PNRR. Totuși, documentul vorbește despre un risc potențial, nu despre o pierdere automată și imediată a banilor.
Guvernul mai arată că doar două reforme pot fi adoptate rapid de actualul Executiv interimar prin hotărâri de guvern, deoarece nu presupun politici publice noi. Aceste măsuri vizează restructurarea unor companii de stat și organizarea sistemului de cercetare și inovare și ar putea evita penalizări estimate la aproximativ 330 de milioane de euro.
În concluzie, nota reprezintă un semnal intern de alarmă transmis la nivel guvernamental. Documentul recunoaște întârzieri serioase în implementarea reformelor, presiunea exercitată de Comisia Europeană și dependența multor măsuri de acordul politic din Parlament. Mesajul central este că România riscă sancțiuni financiare foarte mari dacă reformele asumate prin PNRR nu sunt accelerate rapid.
