Concluzia FMI după evaluarea de la București: România are nevoie de „un mix de politici şi reforme structurale ambiţioase”
Fondul Monetar Internaţional solicită României „un mix adecvat” de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară.
Directorii executivi ai FMI au analizat evoluțiile recente ale economiei românești, subliniind necesitatea unei consolidări fiscale stricte. „Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare şi cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară”, se arată în raportului elaborat de instituţia financiară internaţională, în urma consultărilor de la Bucureşti pe marginea Articolului IV.
Ei au insistat pe executarea integrală a planului fiscal pentru 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu, pentru a reconstrui încrederea piețelor și a asigura sustenabilitatea datoriilor.
Misiune FMI la București: întâlniri cu guvernul, BNR și sectorul privat
O echipă FMI, condusă de Joong Shik Kang, a vizitat capitala românească în septembrie 2025, evaluând situația macroeconomică. Discuțiile au inclus oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR) și alte instituții guvernamentale, plus reprezentanți ai mediului de afaceri și ONG-urilor.
Consultările pe Articolul IV – obligatorii pentru toate statele membre – vizează examinarea sănătății financiare naționale și oferirea de sfaturi privind politicile monetare, fiscale și economice, pentru stabilitate și traiectorie ascendentă.
România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, dar instituția monitorizează anual economia țării prin aceste exerciții. O misiune similară, tot sub conducerea lui Kang, a avut loc între 3-7 februarie 2025.
Prognoze revizuite în jos: 1% creștere în 2025, 1,4% în 2026
FMI a ajustat estimările de creștere economică, reflectând presiunile fiscale și externe: 1% în 2025 (față de 1,6% prognozat în primăvară) și 1,4% în 2026 (de la 2,8%). Aceste cifre subliniază urgența reformelor pentru a evita o spirală a datoriilor și a stimula investițiile.
Reacția Ministerului Finanțelor
Sinteza concluziilor comitetului director al Fondului Monetar Internaţional confirmă faptul că măsurile ample adoptate de autorităţile române reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice, a transmis Ministerul Finanţelor într-un comunicat.
Conform sursei citate, concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcţie corectă şi îmbunătăţită în ceea ce priveşte gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internaţional.
"Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri. Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea ca vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al MF.
Ministerul mai precizează că FMI recunoaşte importanţa pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi menţionează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene.
"Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esenţial pentru refacerea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia naţională va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creştere va fi sprijinită de investiţiile finanţate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parţial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale", se mai arată în comunicat.
