Ce este de fapt certificatul fiscal de la ANAF pentru vânzarea locuințelor. Ce se întâmplă dacă ai datorii la buget

”Aş vrea să risipesc o informaţie cum că această măsură ar interzice vânzarea de bunuri şi terenuri ale proprietarilor persoane fizice şi juridice. Exclus, nu. Odată cu vânzarea acestor bunuri sau clădiri sau terenuri, ce sunt ele, are loc şi plata impozitelor si taxelor, regula fiind deja aplicabilă pentru primării - nu-ţi poţi vinde un bun sau un teren decât dacă ai certificatul de impozite şi taxe locale cu zero sume datorate bugetului local - însă propunerea noastră este să permitem ca, odată cu vânzarea bunului, să fie plătite şi taxele şi impozitele”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş a clarificat neînţelegerile apărute privind intenţia Ministerului Finanţelor de a modifica legislaţia la vânzarea imobilelor sau a terenurilor, în sensul introducerii obligaţiei de plată a datoriilor către ANAF.

El a explicat cum va funcţiona măsura certificatului fiscal: ”În momentul vânzării la notar, dacă ai datorii faţă de buget, trebuie să le achiţi din preţul bunului pe care l-ai vândut. (...) La notar are loc tranzacţia cu numerar de obicei şi acolo, fie cu ordin de plată sau cum se întâmplă din punct de vedere al operaţiunii derulate la notar, la acel moment trebuie achitate şi impozitele şi taxele. Nu înainte, cum s-a vehiculat, ci deodată cu vânzarea bunului. (...) Atunci când se prezintă ordinul de plată la notar, dacă ştii că ai datorii, prezinţi două ordine de plată - unul este pentru preţul de vânzare al bunului şi un alt ordin de plată pentru achitarea impozitelor şi taxelor pentru autentificarea contractului de vânzare-cumpărare”.

În legătură cu intrarea în vigoare a certificatului fiscal, ministrul Finanţelor a precizat că data de 1 octombrie a fost agreată cu antreprenorii români.

Citește și

România s-a împrumutat masiv pe piețele externe, la dobânzi ridicate. Costul primelor obligațiuni externe din 2025

”Intenţia noastră este să intre în vigoare cât mai curând posibil. Pe discuţiile cu mediul de afaceri, după ce a agreat acest mecanism, la 1 octombrie să intre în vigoare. De ce? Pentru că avem creanţe neîncasate la buget în valoare 175 de miliarde de lei ale persoanelor fizice şi juridice. (...) În perioada anilor 2021- 2023, am avut 51 de miliarde de lei creanţe bugetare care s-au adunat la bugetul general şi am încasat 7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, noi din punct de vedere al încasărilor la buget din aceste creanţe le avem foarte mici, iar dacă nu găsim mecanismele prin care să valorificam aceste creanţe şi să încasăm banii la buget, noi în continuare trebuie sa găsim alte soluţii să ţinem sub control deficitul bugetar şi să ne putem finanţa cheltuielile statului”, a arătat Marcel Boloş.

De asemenea, el a subliniat că Ministerul Finanţelor nu a luat în considerare ca această măsură să fie aplicată şi companiilor, cu reprezentanţii cărora este în dialog în legătură cu modificările aduse legislaţiei.

Articol recomandat de sport.ro

Prinde contur cel mai negru scenariu după accidentarea lui Radu Drăgușin