BNR a redus dobanda de politica monetara la un nou minim istoric. Ce anunta Mugur Isarescu pentru perioada primavara-vara

61630709

Consiliul de Administratie al BNR a decis in sedinta de miercuri reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric.

Astfel, banca centrala va reduce dobanda de politica monetara la 2,25% incepand de joi, 5 februarie, aceasta reprezentand a cincea taiere de dobanda dupa reluarea ciclului de scadere, in luna august a anului trecut, cand a aplicat o scadere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%, arata Mediafax.

Din august 2014, au fost operate patru reduceri, din care ultima la inceputul acestui an.

Prin ingustarea coridorului simetric de la 2,25 puncte procentuale la 2 puncte procentuale fata de rata de politica monetara, incepand cu data de 5 februarie, rata dobanzii aferente facilitaților de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, in timp ce rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se va menține la 0,25% pe an, a anuntat BNR intr-un comunicat de presa.

De asemenea, banca centrala a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

BNR a mentionat, totodata, gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar. Decizia bancii centrale era asteptata de analisti, care estimau o taiere a dobanzii-cheie de 0,25 puncte procentuale, concomitent cu pastrarea ratelor RMO aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Acestia anticipeaza totodata ca BNR va mai opera o reducere a dobanzii de politica monetara pana la sfarsitul anului, pana la nivelul de 2%, iar ratele rezervelor vor ajunge la 8% pentru pasivele in lei si la 10% pentru cele in valuta.

Banca Nationala a ingustat si in ianuarie coridorul simetric format din ratele dobanzilor facilitaților permanente de la 2,5 puncte procentuale la 2,25 puncte fata de rata de politica monetara.

Ultima interventie a BNR pe partea de rezerve minime a fost in noiembrie, cand a redus ratele RMO pentru pasivele in valuta de la 16% la 14%, cele in lei fiind mentinute la 10%. CA al BNR a analizat și aprobat miercuri raportul trimestrial asupra inflației, document care va fi prezentat intr-o conferința de presa organizata luni, 9 februarie.

Cursul de schimb nu a fost influentat de reducerea dobanzii de catre BNR

Cursul de schimb a stagnat miercuri aproape de 4,41 lei/euro, fara sa fie influentat vizibil de decizia BNR de a reduce dobanda de politica monetara, in timp ce pe pietele externe francul elvetian s-a intarit usor in raport cu euro, indicand o referinta cu putin peste cea anuntata la mijlocul zilei.

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut miercuri cu 3 bani, la 4,1611 lei, după ce moneda elveţiană a urcat marţi şi a pus capăt unei serii de şase şedinţe de declin, în timp ce euro a crescut cu 0,63 bani, la 4,4081 lei, iar dolarul a coborât cu 2,65 bani, la 3,8507 lei.

Referinţa pentru franc a scăzut astfel cu 0,7%, de la 4,1912 lei la 4,1611 lei.

Cursul pentru dolar a coborât cu 2,65 bani, de la 3,8772 lei la 3,8507 lei, în contextul întăririi euro pe pieţele externe în raport cu valutele importante, inclusiv dolarul.

Pentru euro, BNR a anunţat un curs în creştere cu 0,63 bani, de la 4,4018 lei la 4,4081 lei. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.

Mugur Isarescu: Mai exista spatiu de reducere a dobanzilor

BNR mai are spatiu de taiere a dobanzii, avand in vedere nivelurile actuale ale inflatiei, dar si prognoza pentru finalul anului, a declarat miercuri guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, precizand, totodata, ca reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi reluata spre primavara-vara.

"La nivelurile actuale ale inflatiei si prognoza de luni, nu pot sa neg ca nu ar fi spatiu de reducere a ratelor", a spus Isarescu.

BNR a modificat in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% si are o estimare de 2,4% pentru inflatia de la sfarsitul anului 2016. Rata anuala a inflatiei s-a situat in decembrie la 0,83%, inregistrand un minim record. Cresterea medie a preturilor a fost anul trecut de 1,1% fata de 2013, determinata pe baza indicelui preturilor de consum (IPC), si de 1,4% dupa indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC).

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Recomandarea ministrului Finantelor pentru restaurante: Cand se aduce mancarea, sa puna alaturi si bonul fiscal

Magazinele si restaurantele vor fi obligate sa afiseze la intrare anuntul conform caruia clientii pot beneficia gratuit de produse daca nu primesc bon fiscal si va fi infiintata o linie telefonica gratuita catre ANAF pentru sesizari.

Decizie uriasa luata de Wizz Air. Ce se va intampla cu operatorul aerian low-cost

Pentru a-si consolida situatia financiara, operatorul aerian low-cost ungar Wizz Air intentioneaza sa se
 

Lovitura de gratie pe care Putin o da Ucrainei. Tara vecina Romaniei, la un pas de prabusire

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut Ucrainei sa returneze anticipat...

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.