Guvernatorul BNR Mugur Isarescu: Conversia creditelor in franci la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei

Conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru bancile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentand 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, asa cum solicita consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). "Daca s-ar face conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, ar insemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru bancile care au in portofoliu astfel de finantari, care inseamna 0,8% din PIB. Daca se transforma la curs istoric plus 10%, inseamna 5,1 miliarde lei, adica 0,7% din PIB", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Potrivit datelor bancii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cat au solicitat imprumutatii in franci elvetieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). Daca s-ar adauga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB). La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordarii creditului pana in prezent, asa cum a propus in Parlament deputatul Ana Birchall, bancile ar trebui sa suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).

"Chiar daca in faza initiala se poate spera ca aceste pierderi se transfera catre capitalul bancilor, impactul poate sa fie dramatic in economie. Asadar, stam cu pixul in mana, nu ne aventuram, nu cream iluzii", a afirmat Isarescu.

El este insa de parere ca unele solutii propuse sunt niste fantezii copilaresti, care pot duce la "scenarii horror" in economia romaneasca. A acceptat, totusi, ca bancile comerciale trebuie sa suporte o parte din pierderi si trebuie sa negocieze cu fiecare client in parte.

Citește și

Masura la care ar putea recurge Polonia, tara afectata de criza francului elvetian: "Bancile vor suporta nota de plata"

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Seful BNR spune cea mai buna solutie este impartirea poverii intre clienti si banci, prin negociere, insa nu precizeaza cat ar trebui sa suporte fiecare parte.

Guvernatorul a punctat ca BNR a efectuat calcule si pentru pierderile sistemului daca s-ar realiza conversia la alt curs decat cel de la momentul operatiunii, pentru creditele in franci elvetieni si euro impreuna, asa cum ar fi corect si pentru debitorii in alte valute. Astfel, la cursul istoric pierderile se cifreaza la 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB), daca se adauga 10% la acel curs se ajunge la pierderi de 7,3 miliarde lei (1% din PIB). Totodata, conversia la curs istoric plus 20% genereaza pierderi pentru banci de 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB), iar daca se adauga 30% peste valoarea cursului istoric, bancile ar avea de suportat pierderi de 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

La un curs mediu calculat, pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei. "In functie de cursul la care s-ar realiza conversia, trei sau patru banci ar avea nevoie de infuzii substantiale de capital pentru a indeplini nivelul minim de solvabilitate. Mai mult, rata solvabilitatii pe ansamblul sistemului bancar ar scadea de la 17% la 12%", a mentionat seful bancii centrale.

Guvernatorul BNR a declarat ca exista mai multe situatii individuale specifice, in functie de situatia diferita a veniturilor debitorilor, de particularitatile creditelor si de expunerile diferite ale bancilor. Aceste situatii - in opinia lui Isarescu- ar putea fi rezolvate cu solutii diferite. El afirma ca nu exista o singura situatie general valabila, care sa reclame o singura abordare general valabila.

Sunt avansate 4 solutii care pot fi combinate intre ele: metinerea ratei la nivelul din decembrie 2014, conversia in lei la cursul pietei legata cu reducerea sumei totale datorate bancii, mentinerea creditelor in franci si reducerea temporara a dobanzii si asa zisa electorata: adica reducerea ratei pe doi ani, rescandentarea creditului si primirea unor reduceri de impozite.

Nu in ultimul rand, guvernatorul a subliniat faptul ca Banca Nationala nu apara nicio banca, ci protejeaza stabilitatea sistemului financiar bancar din Romania si, prin aceasta, protejeaza interesele milioanelor de deponenti care au depozite in bancile comerciale.

De asemenea, Isarescu a subliniat faptul ca situatia creditarii in CHF nu reprezinta un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse in PIB), dar daca se vor adopta masuri inadecvate, atunci acestea ar putea induce un astfel de risc.

Sinteza declaratiilor:

- Impartirea poverii este in intereseul creditorilor. Joi, ne-am vazut cu bancile si ele au acceptat principiu. Ele sunt gata de negociere, cam cat ar fi dispuse sa dea discount, sa reduca din dobanzi, sa nu zic substantiala, sa zic semnificativa diferita de la banca la banca.

- Catalogarea publica a francului elvetian ca moneda toxica, in mod repetat, este un derapaj verbal care nu poate fi sustinut.

- N-avea cum sa fie prevenit, ci doar administrat. Cei care fac exporturi castiga. Cei care au franci elvetieni castiga.

- Nicaieri in legea noastra nu se spune ca supravegherea inseamna sa ai in spatele fiecarui ofiter de credite un  supraveghetor. Nici nu e posibil. Sunt vreo 2 milioane de credite in bancile din Romania. Supravegherea, intr-adevar, inseamna sa veghezi asupra stabilitatii sistemului.

- Ponderea creditului acordat in franci elvetieni in Romania este de 4,5 %. Numarul persoanelor fizice cu credite in franci elvetieni este de 75.412, adica 2,1% din totalul debitorilor. In comparatie, in Polonia sunt 500.000. In ce priveste situatia creditorilor, aceasta nu prezinta un risc sistemic.

- Debitorii care au venituri mai mari de 3500 de lei sunt 15% din numarul total. Multi sunt functionari de banca. Cred ca sunt chiar jenati ca sunt reprezentati de domnul Piperea in public.

- Nu se poate trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei si debitorii cu venituri peste 7000 de lei. Debitorii cu venituri lunare medii sub 2500 de lei sunt clar supraindatorati. Acolo avem o problema. Pentru aceia, toata compasiunea si tot ajutorul.

- O treime din creditele acordate in franci elvetieni au fost destinate cumpararii de locuinte. Doar o treime. Restul, pentru nevoi personale. Unii si-au luat masina, altii au calatorit in strainatate, fiecare dupa cum au considerat mai bine, iar asta e o libertate pe care am castigat-o dupa 1989.

- Poate trebuie sa ne gandim si la cei care, cu efortturi, si-au achitat datoriile.

- Creditele in franci elvetieni nu reprezinta un risc sistemic, au o pondere redusa in PIB. Creditele in franci elvetieni reprezinta o varietate deosebita.

- Persoanele fizice cu credite in franci elvetieni, cei 75.000, nu reprezinta o grupare omogena. Nu credem - iar acesta va fi mesajul nostru catre Parlament - ca poate fi adoptata o singura solutie generala, ci mai multe, iar noi lucram la ele.

- Noi nu aparam bancile. Bancile se apara singure. Noi aparam sistemul bancar, si este o mare diferenta.

- Trebuie sa intelegem ca fara intermediere financiara, sistemul nu functioneaza. Aceasta intermediere nu se face din banii bancii.

- Nu stiu cati dintre voi jurnalistii aveti credite in franci elvetieni, dar pe voi va protejam.

- Nu avem un "parti-pris" cu o banca.

- Ar fi pacat sa stricam tot ce s-a facut in prezent, toate eforturile masive de ajustare a acestei tari.

- Multi comentatori ne critica pentru ca n-am interzis creditul. E, asta-i buna. Se speculeaza ca in 2007 am relaxat aceste norme. Asta se intampla in Europa atunci. Tot timpul am descurajat creditul in valuta.

- Croatia a luat o masura, este in an electoral, este la limita unui infrigment. Polonia, daca urmariti, nu a luat nicio masura concreta.

- In economie, totul se plateste, si mai ales in finante.

- Mai trebuie sa intelegeti ca nu putem face politica monetara dupa rating-ul televiziunilor.

- Unul din marile pericole este ca o actiune pripita, negandita, emotionala, in privinta francului elvetian, ridica aceeasi chestiune in privinta creditelor in euro.

- Trecem peste acest moment emotional si vom lua masurile echilibrate, care se impun.

Recent, presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit cu premierul Victor Ponta si cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru a discuta situatia creata de aprecierea francului elvetian la maxime istorice in raport cu leul.

O decizie de inghetare temporara a cursului a fost luata de Parlamentul Croatiei, care a aprobat un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croati care au credite ipotecare in moneda elvetiana de efectele deprecierii kunei. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locala se tranzactiona saptamana trecuta, inaintea deciziei bancii centrale elvetiene de a renunta la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croatia vrea sa castige timp pentru analizarea unei posibile conversii in moneda locala a imprumuturilor in franci elvetieni.

In Romania, peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, potrivit datelor BNR, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci, dintr-un total de 14 institutii de credit care au acordat finantari in franci elvetieni. in realitate, numarul debitorilor cu credite in CHF ajunge la circa 200.000, avand in vedere ca mai multe institutii de credit au externalizat o parte din aceste imprumuturi catre bancile-mama.

Francul s-a apreciat puternic incepand de joi, 15 ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei a decis sa renunte la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus in septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate fata de euro, la fel ca in prezent. Francul elvetian a crescut cu 22,4% fata de leu comparativ cu nivelul anuntat de BNR pe 14 ianuarie, inainte de hotararea Bancii Nationale a Elvetiei.

Daca un roman cu credit in CHF platea pana la acel moment pentru o rata medie de 500-600 de franci intre 1.900 lei si 2.250 lei pe luna (calcul la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeasi rata a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 - 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elvetiene a continuat pe parcursul zilelor urmatoare, clientii bancilor au fost nevoiti sa suplimenteze suma respectiva, la cursul de vineri, cu inca 90-150 de lei, insa la cursul de schimb afisat de banci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

OTP Bank a fost prima institutie de credit care a anuntat, vinerea trecuta, o masura de reducere a impactului cursului de schimb franc elvetian - leu asupra ratelor clientilor cu credite in CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobanda cu 1,5 puncte pe o perioada de trei luni, iar clientii pot solicita aceasta facilitate pana la 27 februarie 2015, in unitatea in care au semnat initial contractul de credit. Aceeasi solutie a fost anuntata vineri si de Millennium Bank, banca achizitionata de OTP.

Raiffeisen Bank a redus incepand de vineri dobanda pentru clientii cu credite in CHF, cu cinci luni inainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va mentine pentru o perioada de trei luni, pana la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de banca la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune solutii individuale pentru clientii cu imprumuturi in CHF.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5