Avertismentul Consiliului Fiscal: După 2026 urmează un nou șoc economic

62583501
Shutterstock

Consiliul Fiscal avertizează că, după 2026, România va resimți un „șoc” economic, deoarece PNRR se va încheia. Țara noastră mai are mai puțin de un an pentru a lua fondurile rămase din program.

Odată cu încheierea PNRR, fondurile europene vor scădea ca pondere în PIB, ceea ce va pune presiune pe bugetul de stat. În prezent, investițiile publice sunt alimentate masiv de bani europeni, care reprezintă aproximativ 8% din PIB în 2025 – un nivel considerat foarte ridicat.

Informațiile de la începutul lunii septembrie arătau că România va pierde 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar speră să obțină restul de 21 de miliarde până la sfârșitul anului viitor.

Autoritățile vor să renunțe la 200 de jaloane și ținte, dintr-un total de peste 500 asumate în urmă cu patru ani. Rămân doar acele proiecte care pot fi terminate până la finele anului viitor.

Până atunci, ar trebui să intre în România între 15 și 17 miliarde de euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fondurile de coeziune. Asta înseamnă că vom rata 7-8 miliarde de euro, din PNRR, față de ce ne-am propus inițial.

Cheltuielile de apărare vor avea o presiune semnificativă asupra bugetului

Consiliul Fiscal avertizează și asupra cheltuielilor pentru apărare, care într-o măsură semnificativă ar urma să fie finanțate prin împrumuturile prin instrumentul SAFE.

Comisia Europeană alocă României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic.

SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apãrare.

Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândã avantajoasã, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.

România trebuie să-și crească colectarea de taxe

În această perioadă, se recomandă optimizarea utilizării banilor, întărirea rolului Băncii de Dezvoltare (BDI) și orientarea investițiilor către infrastructură, energie și sectoare exportatoare (tradables), arată CF.

După ce se termină PNRR, România va trebui să facă o ajustare bugetară majoră, dar într-un mod „echitabil”, adică ținând cont de impactul social. Consiliul subliniază că o colectare fiscală mai eficientă este esențială – reducerea evaziunii și închiderea unor portițe fiscale ar putea înjumătăți „gap-ul de TVA”. Dacă acest lucru se realizează, deficitul bugetar ar putea fi redus până spre 5% din PIB, fără creșteri suplimentare de taxe.

Limitarea deficitului, o problemă pentru guvernanți

Consiliul Fiscal avertizează că România nu poate, în același timp, să stimuleze economia (prin reduceri de taxe sau creșteri de cheltuieli) și să corecteze deficitul. Orice reducere de taxe ar provoca o reacție negativă a piețelor financiare și o scădere a veniturilor bugetare – așa cum s-a întâmplat în 2016.

De asemenea, reducerea grăbită a ratei de politică monetară ar putea genera o criză a leului. Totuși, Consiliul menționează că, dacă ajustarea bugetară merge conform planului, în 2026 ar putea exista spațiu pentru relaxare monetară, iar inflația este așteptată să scadă după iunie 2025, potrivit prognozei BNR.

România se află într-o situație de „dominantă fiscală” – adică deficitele bugetare mari influențează puternic politica monetară. Acest dezechilibru explică de ce inflația este mai ridicată decât în alte state din UE, chiar dacă o parte din cererea internă se scurge spre importuri.

Deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB în 2024, fiind finanțat în proporție de două treimi prin împrumuturi. Consecințele sunt clare: costuri ridicate ale finanțării, o datorie publică în creștere (care ar putea trece de 70% din PIB în câțiva ani) și o rată a dobânzii de politică monetară printre cele mai mari din UE (6,5%). Toate acestea alimentează incertitudinea și aversiunea față de risc pe piață.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Pictorial incendiar pe terenul de golf cu Paige Spiranac: ”Cum se mai poate concentra cineva cu tine acolo?”
FOTO Pictorial incendiar pe terenul de golf cu Paige Spiranac: ”Cum se mai poate concentra cineva cu tine acolo?”
Citește și...
62580482
Guvernul nu ia în calcul majorarea salariului minim pentru 2026. Ioana Dogioiu: „În principiu, nu va creşte"

Subiectul privind salariul minim este în analiza premierului, mi-a precizat că, "în principiu, nu va creşte", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

62498895
Încrederea în economie se prăbușește: patru din cinci firme spun că pachetele fiscale descurajează investițiile

Încrederea mediului de afaceri privat în economia românească este în scădere, iar 81% dintre oamenii de afaceri apreciază că măsurile din pachetele fiscale recent adoptate descurajează investiţiile în mare sau foarte mare măsură.

62539768
România reia lucrările de construcție a șapte centrale strategice, ”un pas important spre independența energetică”

Ministrul Energiei, Bogdan ivan, a anunțat că a fost adoptat un proiect de lege care va ajuta România să înainteze pe drumul său spre independența energetică.

Recomandări
Imago0611060496h
Vasile Pușcaș: Mă siderează scăderea calității culturii politice în România. „Milogi” pentru banii UE, în loc de dezvoltare

Vasile Pușcaș, negociatorul-șef al României pentru aderarea la UE, s-a arătat siderat de scăderea calității culturii politice din țară. Diplomatul arată că cei de la putere au consacrat imaginea de „milogi” pentru banii UE, fără strategii de dezvoltare. 

62584607
Trump bate palma cu Putin pentru livrări masive de motorină. SUA suspendă o parte din sancțiunile energetice impuse Rusiei

În timp ce toată lumea aștepta sancțiunile promise de americani rușilor, Donald Trump a venit aseară cu un anunț-șoc la Casa Albă.

Id85910 inquam photos george calin
Dăianu: Cel mai mare dușman acum pentru economie este criza politică. Anticipatele ar fi un dezastru

România nu își mai permite să prelungească această criză politică, în condițiile în care incertitudinea apasă deja puternic asupra leului și asupra economiei, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.