Consiliul Fiscal, despre pachetul de salvare a bugetului: S-a greșit mult înainte. Nu există alternativă la o corecție severă
Consiliul Fiscal susține că adoptarea Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României.
De asemenea, nu există alternativă la o corecție severă, se arată într-o opinie a Consiliului Fiscal cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.
În lipsa unui pachet de măsuri credibil si ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțarea devine iminent, se mai arată în opinia instituției.
„Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecție severă. Optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua. Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și a evita o corecție și mai severă”, susține Consiliul Fiscal (CF).
Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari
Consiliul Fiscal arată în opinia sa că anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice și că în prezent marea problemă bugetară trebuie „să fie soluționată într-un context european și internațional în deteriorare”.
„Marea problema bugetară acum, care este și de balanță de plăți, de credibilitate, trebuie să fie soluționată într-un context european și internațional în deteriorare. Și contextul intern este foarte tensionat. Deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB (ESA) (8,65% în metodologia cash) în 2024 (cel mai mare din UE), care este superior celui din anul pandemiei (9,2%), s-a adâncit, în principal, prin creștere de cheltuieli permanente. Deficitul bugetar este însoțit de un deficit de cont curent, care a fost în 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare în regiune – cu finanțare preponderent prin împrumuturi. În lipsa unui pachet de corecție credibil, cu măsuri upfront, riscul unui downgrade este
foarte înalt”, arată CF.
„Suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit mult în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza energiei). Dezbaterea publică este plină de confuzii, ideologizare, fundamentalisme. Un exemplu este afirmația că ajustarea bugetară s-ar putea face doar pe partea de cheltuieli. Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%. Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României”, se mai precizează în document.
România, cel mai mare dezechilibru bugetar din UE
De asemenea, Consiliul Fiscal amintește că România se află printre cele opt state din Uniunea Europeană care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE) și că are cel mai mare dezechilibru bugetar.
„Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB”, se arată în analiză.
În luna aprilie, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertiza că România se îndreaptă cu pași repezi către o nouă criză financiară.
Motivele principale le reprezintă dezechilibrele bugetare uriașe și lipsa de măsuri concrete pentru redresare.
„România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva, dar nu am învăţat nimic din greşelile trecutului”, a declarat Dăianu, punctând că măsurile de austeritate vor fi, cel mai probabil, inevitabile.
Examinarea pachetului de măsuri și impactul asupra deficitului bugetar
Guvernul și-a asumat luni răspunderea, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, iar Consiliul Fiscal a făcut o examinare a măsurilor:
• În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege privind corecția bugetară pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB.
• Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de MF este de circa 0,1% din PIB, în 2025, dacă nu avem în vedere o reducere de investiții publice.
• În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 2025, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.
• În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.
• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții. De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare.
• Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026
• Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB
• Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.
Opinia integrală a Consiliului Fiscal poate fi citită AICI
Consiliul Fiscal este o organizație apolitică, fondată în 2010 la cererea expresă a troicii FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană și funcționează sub tutela Academiei Române. Președintele Consiliului Fiscal este Daniel Dăianu, profesor de economie care a ocupat de-a lungul timpului funcții precum economist-șef al BNR și ministru de Finanțe.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: guvern, masuri fiscale, deficit bugetar,
Dată publicare:
08-07-2025 12:57
