România are în prezent o economie fragilă și va termina anul cu o contracție de 0,5% a PIB-ului, însă are semnale clare de reechilibrare macroeconomică și va trece în 2027 la o creștere a economiei naționale de 2,3%, se arată într-o analiză ING Think, realizată de economiștii ING Bank România.
Potrivit experților, toate semnele de revenire economică se leagă de banii europeni care ar trebui să intre în România prin PNRR.
Studiul ING Think arată că România intră în etapa finală a RRF, mecanismul european care finanțează PNRR, într-un context economic fragil. Conform analizei semnate de Valentin Tătaru, economistul șef ING Bank România, și Ștefan Posea, economist ING Bank România, România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o evoluție economică modestă, dar cu semne tot mai clare de reechilibrare macroeconomică, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene continuă să atenueze încetinirea economiei.
Economiștii evidențiază faptul că încetinirea consumului, îmbunătățirea execuției bugetare și ajustarea deficitului extern contribuie la procesul de reechilibrare a economiei, însă perspectivele rămân influențate de inflația încă ridicată, de incertitudinile privind continuitatea politicilor publice și de implementarea reformelor.
Potrivit analizei, odată cu transmiterea în august și septembrie a cererilor de plată aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 2026 ar putea marca un nivel record al intrărilor de fonduri europene în România. Autorii estimează o contracție a PIB de 0,5% în 2026, urmată de o revenire de 2,3% în 2027.
Seceta și scăderea Dunării, un nou test pentru economia României
Experții ING Bank România mai constată că seceta și debitul foarte redus al Dunării constituie acum un nou test pentru economia României. Valentin Tătaru, economistul șef ING Bank România, arată într-un alt studiu ING Think, faptul că seceta actuală reprezintă mai mult decât un fenomen meteorologic, devenind un test pentru reziliența infrastructurii energetice, industriale și logistice a României.
Analiza arată că reducerea debitului Dunării pune presiune asupra producției de energie, transportului fluvial și industriei, într-un moment în care economia se află deja într-o perioadă de stagnare, iar inflația rămâne ridicată.
Potrivit autorului, efectele actuale au un caracter stagflaționist, deoarece afectează activitatea economică, dar pot contribui și la creșterea costurilor cu energia, transportul și, indirect, producția agricolă.
Economistul șef ING consideră că actualul episod reflectă atât impactul unui șoc climatic, cât și efectele unor investiții întârziate în infrastructura critică. În acest context, investițiile finanțate din fonduri europene rămân un factor important de susținere a economiei, iar succesul etapei finale a PNRR ar trebui evaluat și prin capacitatea proiectelor de a crește reziliența României în fața unor astfel de șocuri climatice.
ING Think este platforma de analiză economică și financiară a ING Group, unde economiști și strategi globali ING publică analize și prognoze despre piețele globale, economie, bănci centrale, valute și mărfuri, ajutând publicul să înțeleagă tendințele economice și să anticipeze evoluțiile pieței.
