Oficialul susține că există premise pentru o revenire economică mai puternică din 2027, dacă vor fi menținute disciplina fiscală și ritmul investițiilor.
Nazare a subliniat că statul trebuie să dea primul exemplu de disciplină în administrarea banului public, argumentând că predictibilitatea și consolidarea fiscală sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și dezvoltarea economiei.
Cum va evolua economia
Creștere economică: scenariul de bază rămâne o creștere economică de 0,1% în acest an, însă atingerea acestei ținte depinde de evoluția economiei în trimestrele III și IV, transmite Nazare.
Ne bazăm în special pe un an agricol bun și pe continuarea ritmului foarte bun din construcții, sector care înregistrează în prezent un avans de aproximativ 14%.
În pofida multiplelor şocuri, economia României s-a dovedit rezilientă, iar aceasta se datorează în primul rând seriozității antreprenorilor şi mediului de business legitim.
Inflație: procesul de dezinflație este estimat să înceapă în perioada august–septembrie. Contextul internațional, inclusiv conflictul din Iran și efectele acestuia asupra prețurilor la energie și carburanți, a întârziat acest proces. Estimarea actuală este o inflație de 5–6%, nu de 4% conform scenariului inițial, însă direcția rămâne una de scădere.
Consum: odată cu reducerea inflației, estimăm o revenire treptată a consumului spre finalul anului, în special în trimestrul IV, pe fondul unei baze de comparație mai favorabile și al temperării creșterii prețurilor.
Dobânzi: dacă procesul de dezinflație se confirmă și deficitul rămâne în parametrii asumați, avem premisele pentru o ușoară reducere a dobânzilor. În același timp, rămânem prudenți, deoarece costurile de finanțare sunt influențate atât de contextul internațional, cât și de nivelul deficitului și al datoriei publice. La finalul lunii iunie, cheltuielile cu dobânzile erau cu aproximativ 4 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut.
Deficitul bugetar: menținem proiecția de reducere a deficitului în țintele asumate, printr-o abordare serioasă şi responsabilă în managementul banilor publici. Consolidarea fiscală este esențială pentru reducerea costurilor de finanțare și pentru creșterea încrederii investitorilor.
Investiții publice: continuăm în ritm susținut, cu 9 miliarde de lei în plus în primele 6 luni, sprijinite inclusiv de accelerarea implementării proiectelor finanțate prin PNRR. Aceste investiții susțin activitatea economică și creează premise pentru revenirea creșterii.
Ratingul României: am reușit să menținem ratingul suveran al României în prima evaluare din această vară, a agenției Fitch, într-un moment important pentru credibilitatea țării pe piețele financiare internaționale. Acest rezultat contribuie la menținerea încrederii investitorilor și la stabilitatea finanțării statului. Continuăm cu aceeaşi seriozitate să folosim toate argumentele disponibile în dialogurile cu Moody’s şi cu S&P, pentru a proteja interesele de rating ale României.
Ce urmează în 2027: dacă vom continua consolidarea fiscală, vom menține ritmul investițiilor și vom valorifica fondurile europene, există premise solide pentru o revenire economică mai consistentă începând cu anul următor.
Contextul economic internațional rămâne unul volatil în perioada următoare şi este obligatoriu să menținem o abordare prudentă. Indicatorii pe care îi monitorizăm permanent arată că există premise reale pentru o îmbunătățire treptată a situației economice în perioada următoare.
În acelaşi timp, nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină în administrarea banului public. Acesta este principiul care trebuie să stea la baza perioadei următoare. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine și nici un exercițiu tehnic, ci condiția necesară pentru o economie mai stabilă, costuri de finanțare mai reduse și un mediu de afaceri mai competitiv. Antreprenorii au nevoie de predictibilitate, de reguli clare și de un stat care își respectă propriile angajamente. La fel cum companiile sunt obligate să își gestioneze responsabil resursele și să își plătească obligațiile, și statul trebuie să își prioritizeze cheltuielile, să elimine risipa, să crească eficiența administrației și să folosească fiecare leu public cu responsabilitate.
