Analist economic: ”O inflație mai mică nu înseamnă o scădere a prețurilor”. Ce se va întâmpla cu scumpirile

62317881

Analistul economic Constantin Rudniţchi susţine că o inflaţie mai mică nu înseamnă o scădere a preţurilor, ci faptul că preţurile vor creşte mai puţin decât au crescut anul trecut.

Constantin Rudniţchi a declarat că preţurile alimentelor au crescut cel mai mult în 2022, după sectorul energetic, potrivit News.

“Statistica arată că preţurile alimentelor au crescut anul trecut mult după sectorul energetic alimentele sunt pe locul 2 dacă ar fi să facem un top al scumpirilor. Cauzele se ştiu în linii generale şi anume totul pleacă de la această creştere a tarifului la energie, la gaze naturale, sunt companii din industria alimentară care folosesc şi energie şi gaze în funcţie de domeniu.

De exemplu, panificaţia foloseşte mai multe gaze naturale, energia electrică este folosită de industria cărnii pentru că e vorba de echipamente de răcire. Al doilea impact vine de la carburant şi nu în ultimul rând vine şi un efect din zona cerealelor.

Preţul cerealelor a crescut anul trecut, a ajuns la valori inimaginabile şi atunci pe acest lanţ cereale, animalele consumă cereale, sunt prelucrate vine un impact şi din această zonă. Toate s-au strâns anul trecut”, a explicat Constantin Rudniţchi.

Scăderea inflației înseamnă o creștere mai mică a prețurilor

Întrebat dacă o micşorare a inflaţiei înseamnă şi o scădere a preţurilor, analistul economic a răspuns: “O inflaţie mai mică nu înseamnă o scădere a preţurilor. O inflaţie mai mică înseamnă că preţurile cresc mai puţin decât au crescut anul trecut. Dacă anul trecut am avut o inflaţie de 17% înseamnă că în medie toate preţurile au crescut cu 17%.

Dacă anul acesta vom avea o inflaţie de 9% să zicem înseamnă că preţurile vor creşte faţă de acest moment cu 9%, adică mai puţin decât anul trecut, dar în niciun caz nu vor scădea. Când vorbim despre scădere vorbim despre deflaţie, dar nu se va repeta foarte curând”.

Deflația este un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. Acest fenomen are consecințe asupra unei economii naționale la fel de grave ca și inflația. El poate fi determinat, în principal, prin reducerea masei monetare și a creditului.

Articol recomandat de sport.ro
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
Citește și...
Adrian Câciu, despre noi creşteri de taxe şi eliminări ale facilităţilor fiscale: Nu va mai avea loc o ajustare masivă

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat joi, la Palatul Victoria, despre noi creşteri de taxe şi eliminări ale facilităţilor fiscale, că în 2023 şi în 2024 o ajustare masivă nu va mai avea loc.

Consultanți imobiliari: Prețurile locuințelor pot înregistra o scădere în 2023 doar în condiții economice extrem de dificile

Preţurile rezidenţiale din România pot înregistra o scădere în acest an spre nivelurile din 2018 sau 2019 doar în cazul în care condiţiile economice vor deveni deosebit de dificile, arată o analiză realizată de specialiştii unei companii de consultanţă.

Indicele ROBOR la trei luni înregistrează o ușoară scădere

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,25% pe an, de la 7,27% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Recomandări
Filmul unei tragedii. Cum a ajuns un general al Armatei Române să-și pună capăt zilelor, după o carieră de succes

După o carieră de succes în Armata Română, un general în rezervă a fost găsit vineri dimineață împușcat în locuința sa de vacanță din Prahova. 

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD Sorin Grindeanu promite că se va întoarce la guvernare

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD, Sorin Grindeanu le-a promis, la Neptun, tinerilor din partid, că se va întoarce la guvernare în câteva săptămâni, deși tot el recunoaște că nu are, deocamdată, voturile necesare.

„Statul degeaba”: Comună cu 227 de locuitori și 9 angajați la primărie. Încasează 185.000 de lei și cheltuie 2,2 milioane

Avem 120 de oraşe cu mai puţin de 10 mii de locuitori şi aproape 900 de comune care nu au nici măcar două mii de cetăţeni.