Agenţia S&P reconfirmă ratingul suveran al României şi perspectiva stabilă. „Este un mesaj pozitiv pentru investitori”
Agenţia de rating S&P a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutã, anunţă Ministerul Finanţelor.
Decizia este susţinută de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025.
”Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice şi să implementăm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", apreciază ministrul Finanţelor Marcel Boloş.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
”Agenţia de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilã ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută.
În opinia agenţiei, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de stocul moderat de datorie externã şi guvernamentalã şi de perspectivele solide de creştere ale ţãrii noastre, începând cu anul 2025. Totodatã, S&P anticipeazã cã angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţã (MRR) al UE, precum şi cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua sã ancoreze reformele politice ale autoritãţilor române”, precizează Ministerul Finanţelor într-un comunicat transmis sâmbătă dimineaţă.
„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouã confirmare a faptului cã am luat mãsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile. Subliniez totuşi cã trebuie sã rãmânem temperaţi şi concentraţi pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţã, dar şi pe investiţiile în infrastructurã şi digitalizare, pentru a asigura o creştere economicã sustenabilã a României pe termen mediu. Este imperativ sã continuãm reformele, sã eficientizãm cheltuielile publice şi sã implementãm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", afirmă ministrul Marcel Boloş.
În evaluarea realizatã, S&P evidenţiazã atât rezilienţa de care a dat dovadã piaţa muncii din ţara noastrã, cât şi faptul cã şomajul rãmâne aproape de minimele istorice înregistrate, precizează Ministerul Finanţelor.
Agenţia considerã cã economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puţin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condiţiile în care ţara noastrã va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
”Principalii factori care ar putea conduce la îmbunãtãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei sunt reducerea substanţialã a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodatã, scãderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunãtãţirea structurii datoriei şi reducerea puternicã a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României. Principalul factor care ar putea conduce la înrãutãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodatã, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacã ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflaţia ridicatã sau deficitele substanţiale de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomicã, respectiv o creştere economicã mai scãzutã”, notează Ministerul Finanţelor.