A fi bugetar în România, cel mai stabil job. Doar 6% dintre angajații de la stat se tem că ar putea fi dați afară
Angajaţii de la stat nu se tem că ar putea să îşi piardă locul de muncă, deşi cel puţin în ultima jumătate de an, în contextul alegerilor, s-a discutat constant în spaţiul public despre restructurări în administraţia publică.
În luna aprilie a acestui an, numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1,306, 234. Dintre acestea, aproximativ 837.000 sunt la Administrația Publică Centrală, iar aproape 470.000 la Administrația Publică Locală.
Dintre 5.000 de angajaţi la stat care au fost respondenți în cadrul unui studiu, doar 3,2% dintre ei spun că au temeri în „mare măsură”, iar 2,5% – în „foarte mare măsură”, în timp ce 28% nu au absolut nicio grijă, 30% declară că se tem doar „în mică măsură” şi aproape 37% că se tem „într-o oarecare măsură”, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP.
„Angajaţii de la stat nu se tem că ar putea să îşi piardă locul de muncă, deşi cel puţin în ultima jumătate de an, în contextul alegerilor, s-a discutat constant în spaţiul public despre restructurări în administraţia publică”, conform unui amplu studiu realizat de Centrul de Formare APSAP la care au răspuns aproape 5.000 de angajaţi la stat.
Doar 3,2% dintre ei spun că au temeri în „mare măsură”, iar 2,5% – în „foarte mare măsură”, potrivit studiului. În schimb, 28% nu au absolut nicio grijă, 30% declară că se tem doar „în mică măsură” şi aproape 37% că se tem „într-o oarecare măsură”.
Studiul național și perspectivele angajaților din administrația publică
Centrul de Formare APSAP a realizat cel mai amplu studiu naţional din ultimii ani dedicat sectorului public, desfăşurat în perioada martie - iunie 2025, 4.743 de angajaţi din administraţia publică au răspuns la întrebări esenţiale despre cum lucrează, ce îi încurcă, ce îi motivează şi, poate cel mai important, ce aşteptări (mai) au de la sistemul în care activează.
Toţi participanţii fac parte din programele de formare profesională gratuite organizate de APSAP, deci nu vorbim despre opinii din tribune, ci din teren.
„Într-o Românie în care toată lumea «ştie» ce e în neregulă cu administraţia publică, dar nimeni nu întreabă angajaţii din sistem ce trăiesc zi de zi, Centrul de Formare APSAP a făcut exact asta: i-a întrebat. Această iniţiativă a fost mai mult decât o bifă birocratică: a fost un demers curajos de a asculta vocile celor care ţin în spate instituţiile României, zi de zi, între două «reorganizări» şi trei valuri de demisii”, explică Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Întrebaţi dacă au temeri privind o posibilă restructurare care să le afecteze postul şi să rămână fără locul de muncă, 94,3% nu se tem sau se tem cel mult „într-o oarecare măsură” de acest scenariu.
Problemele structurale și percepția angajaților despre sistem
„În contextul post-alegeri, un mesaj s-a repetat pe toate canalele politice: Sistemul public trebuie reformat, eficientizat şi curăţat de balast. Prea mulţi angajaţi, prea puţină eficienţă, prea multe salarii pentru prea puţine rezultate. Teoretic, o veste care ar fi trebuit să bage măcar un fior în rândul celor din sistem, dar nu, în realitate, funcţionarii publici NU se tem că îşi vor pierde locul de muncă. Cei mai mulţi (36,7%) o tratează cu o vagă îngrijorare, de formă, «într-o oarecare măsură». Asta înseamnă că aproape 95% dintre angajaţii din sectorul public nu cred că eficientizarea anunţată de politicieni îi va atinge în vreun fel, şi, sincer, dacă ne uităm la istoricul promisiunilor ratate de «reformă a statului», probabil că au dreptate. Dar tocmai aici stă problema. Nu poţi vorbi despre eficienţă şi responsabilitate publică într-un sistem în care se ştie, şi se simte, că nimeni nu pleacă, indiferent cât (sau cât de prost) munceşte. Adevărul e că România nu va reuşi nicio reformă reală până când sistemul de evaluare al performanţelor individuale bazat pe indicatori de rezultat nu va pătrunde şi în instituţiile statului”, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Întrebaţi dacă consideră că în instituţia din care fac parte există persoane care nu îşi îndeplinesc responsabilităţile şi ar trebui concediate, cei mai mulţi angajaţi (aproape 40%) spun că există persoane care ar trebui mai bine evaluate şi motivate.
Provocări în digitalizare
„Unde se rupe filmul? Probabil exact acolo unde mediocritatea este ridicată la rang de performanţă, iar rezultatele slabe sunt răsplătite cu premii de loialitate şi scutiri de responsabilitate. Trăim într-un sistem în care aplauzele colegilor şi evaluările pozitive interne ţin loc de reformă, în timp ce societatea reală rămâne captivă între cozi, dosare şi corecţii financiare. Trăim într-o ţară în care cheltuielile pentru formarea profesională a angajaţilor au fost interzise succesiv în 2023 şi 2024, iar cel mai probabil, aceeaşi măsură va fi luată şi în acest an. Din păcate, educaţia nu pare să fie o prioritate reală pentru principalii decidenţi politici, iar rezultatele lipsei de formare/educaţie continuă se văd nu doar în plan naţional dar şi la nivel European”, spun autorii studiului.
„Asta înseamnă reformă: nu concedieri haotice, ci o reconversie lucidă, bazată pe date, nevoi şi obiective. În mediul privat, adaptarea e obligatorie, în sectorul public, e de multe ori evitată cu graţie. Aceasta este fractura reală: Între o Românie productivă, cea care concurează, inovează, se adaptează, plăteşte şi întreţine şi o Românie bugetară, care funcţionează într-o bulă protejată de autoevaluări pozitive şi reforme amânate. Întrebarea nu mai este «ce trebuie să schimbăm în sistemul public?», ci «cât ne mai permitem să nu schimbăm?», pentru că, în ritmul actual, nu doar mediul privat este epuizat, ci şi încrederea că această poveste mai poate fi susţinută fără o reinventare profundă a statului”, spun realizatorii studiului.
