E.U. YES LA VOT. Are o afacere de milioane cu fonduri UE, dar nu e lăsat să repare drumul

×
Codul embed a fost copiat

E.U. YES LA VOT. Agricultura reprezintă domeniul în care am reuşit să atragem cele mai multe fonduri europene: gradul de absorbţie a depăşit 90%, în ultimii 12 ani.

Campania Ştirilor PRO TV: „EU ies la vot" vă prezintă afacerea unui arădean, dezvoltată la standarde europene, cu bani de la Uniune. A luat fonduri la doi ani de la aderare, fiind printre primii beneficiari în agricultură din vestul ţării şi a văzut că banii europeni accesaţi generează alţi bani.

Arad, luni dimineaţa. Florin părăseşte locuinţa sa imediat după ora opt şi urcă la volanul unei maşini cu pretenţii. La 47 de ani, e om de afaceri, dar şi model. Alură de hipster şi atitudinea degajată l-au făcut să fie imaginea unui brand local care vinde haine bărbăteşti. Astăzi, însă, nu merge la vreun casting, ci ia drumul zonelor rurale ale judeţului.

„Duc copiii la şcoală şi apoi direct la birou."

Are biroul în comuna Șofronea. Firma să activează în domeniul agricol: distribuie seminţe şi îngrăşăminte chimice pentru culturi. Însă cea mai importantă investiţie din portofoliu este acest siloz de cereale, pentru care a primit un milion de euro, finanţare europeană nerambursabilă.

Citește și
Cristi Leonte, Cristian Parvulescu
Ediție specială Știrile Pro TV de la Bruxelles. LIVE: Dezbaterea finală ”Spitzenkandidaten”

Silozul are o capacitate de 10.000 de tone. A costat două milioane de euro, dintre care jumătate fonduri europene. Florin a pus un sfert din investiţie, iar restul de bani au provenit dintr-un credit bancar.

Finanţarea europeană a fost aprobată în 2009 şi derulată prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Proprietarul afacerii îşi aminteşte că i-a fost relativ uşor să acceseze milionul de euro, deşi toţi apropiaţii îi spuneau că îi va fi imposibil.

Florin Deznan, om de afaceri: „Au fost multe acte, multe aprobări, dar a mers bine, cei de la ADR mi-au spus că a fost printre primele sau chiar primul proiect eligibil.”

Banii europeni au fost colacul de salvare pentru el. I-a primit în acelaşi an în care în România începeau să se simtă efectele criza economice globale. Atunci şi-a tatuat şi pe braţ să nu renunţe niciodată. Mai ales că provenea dintr-o familie cu venituri modeste.

Florin Deznan:Tot ce am făcut am făcut prin muncă, ai mei nu mi-au lăsat nimic. Tata era muncitor, mama ospătăriţă, eu am zis că nu voi renunţa.”

La momentul finanţării europene, firma lui Florin avea o cifră de afaceri anuală de 7 milioane de euro. Businessul a crescut treptat, ajungând astăzi la 20 de milioane de euro pe an. De altfel, la sfârşitul lui 2018 i-a fost aprobată o finanţare şi mai mare, menită să dubleze capacitatea de depozitare şi să dea o față nouă sediului societăţii.

Florin Deznan: „Vom face încă 6 bazine cu 2.000 de tone, încă 12.000 de tone, schimbăm tot pe aici asfalt, automatizăm şi facem şi staţie de sortare seminţe soia. Finanțarea europeană sunt bani care generează alți bani.”

Omul de afaceri vrea să spună că, atunci când banii europeni i-au fost aprobaţi, în 2009, imediat s-a asociat şi o bancă să îi dea parte din finanţare. Iar asta a constituit un avantaj pentru fondurile primite în 2018.

Florin Deznan: „A fost o ipotecă, sunt bunuri puse care au valoare mai mare.”

Afacerea lui Florin Deznan e dovada clară că banul european face casă bună cu agricultură românească. Este domeniul cu cea mai mare rată de absorbţie de la noi: din 2007 încoace, peste 20 de miliarde de euro. Şi, totodată, segmentul în care Uniunea Europeană a investit tot mai multă încredere.

În momentul aderării noastre, în 2007, în România funcţionau trei scheme de sprijin în agricultură. Astăzi sunt peste o sută. De altfel, şi Florin a văzut că mai toţi fermierii cu care colaborează de 10 ani beneficiază de mici finanţări tot de la bugetul Uniunii.

Florin: „Au utilaje, au primit diverşi bani, pentru tot ce au cerut.”

În toată povestea, investitorul arădean are şi un of: că zonele rurale nu atrag suficient de multe fonduri, când vine vorba de autorităţi locale. Din satele şi comunele de la noi lipsesc drumurile şi, în general facilităţile, chiar şi în vestul ţării.

Florin ne dă exemplu chiar drumul pe care îl parcurge zilnic către afacerea sa - sunt 800 de metri cu gropi, fără asfalt, deşi există posibilitatea amenajării cu bani europeni.

Florin: „Am zis că fac eu, dar au spus că e drum local şi nu pot investi, eu nu înţeleg cum să nu iei aceşti bani.”

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală are în România o rată de absorbţie efectivă de peste 91%. Sunt peste 10 miliarde de euro, la nivel naţional. Cu aceşti bani au fost şi sunt finanţate investiţiile autorităţilor locale în infrastructura pentru mediul rural. Dar şi investiţiile fermierilor şi ale antreprenorilor de la ţară.

Tot la capitolul agricultră intră şi subvenţiile, adică plăţile directe la hectar, pentru terenuri agricole şi păşuni, unde nu e nevoie de proiecte. Aici, gradul de absorbţie este de 98%, adică alte aproape 10 miliarde de euro.

La acest subcapitol am avut în ţară şi cele mai multe fraude. Subvenţiile de 140 de euro la hectar de pământ lucrat, precum şi 400 de euro la hectar de păşune au ajuns de multe ori ilegal pe mâinile unor aleşi locali. Care s-au ales cu condamnări, pentru că au minţit în acte, sprijiniţi de oficiali din instituţiile care gestionează fondurile.

Banii europeni ajută şi afacerile din piscicultură, prin programul Operaţional Pescuit, unde am absorbit însă doar 58 de procente din fonduri, adică vreo 200 milioane de euro.

Reporter: „Cum vezi viitorul tău? E aici, sau în altă ţară?”

Florin Deznan: Mereu a fost România, nu am vrut să plec niciodată…Dacă tinerii vor să ia bani, să se axeze pe domeniul pe care îl cunosc cel mai bine şi să vrea, să facă proiect şi vor primii aceşti bani."

La Șofronea, în Arad, Florin Deznan ne arată că se poate aduce Europa şi la ţară, în România. Că el sunt sute de alţi antreprenori care transformă mediul rural într-o sursă de profit reală. Europa ne ajută şi ne primeşte cu braţele deschise.

Depinde doar de noi să profităm din plin, la noi acasă, de statutul de cetăţeni ai unui stat mebru. Asta, desigur, dacă înţelegem că facem parte dintr-o mare familie europeană, în care dacă ştii să ceri şi eşti corect, primeşti încredere şi sprijin financiar generos. Dacă Florin a putut, orice român poate.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Orașul din România pe cale de a elimina cozile și ”atențiile” de la ghișee
Orașul din România pe cale de a elimina cozile și ”atențiile” de la ghișee

Să fii cetăţean al unui stat european modern înseamnă, printre altele, să nu mai stai la cozile de la ghişee şi nici să accepţi comportamentul nepotrivit al funcţionarilor, care ar trebui să îţi furnizeze documente şi răspunsuri.

Ediție specială Știrile Pro TV de la Bruxelles. LIVE: Dezbaterea finală ”Spitzenkandidaten”
Ediție specială Știrile Pro TV de la Bruxelles. LIVE: Dezbaterea finală ”Spitzenkandidaten”

Miercuri, 15 mai, de la ora 22.00 (ora României), la Bruxelles va avea loc o dezbatere televizată importantă pentru conducerea Comisiei Europene - președinție care se schimbă după alegerile europarlamentare din 26 mai.

E.U. YES LA VOT. Afacerea unor elvețienii le-a adus prosperitate unor fermieri români
E.U. YES LA VOT. Afacerea unor elvețienii le-a adus prosperitate unor fermieri români

România a devenit o uriașă piaţă de desfacere după ce a aderat la Uniunea Europeană, dar a atras și zeci de mii de investitori străini. Au fost interesați să dezvolte afaceri la noi, unde au găsit forţa de muncă și o legislație unitară la nivel de Uniune.

E.U. YES LA VOT. Primul oraş din România cu transport în comun pe apă:
E.U. YES LA VOT. Primul oraş din România cu transport în comun pe apă: "Un bilet e 1 leu”

În România, avem şi oraşe care renasc cu bani europeni, însă fondurile Uniunii nu se dau oricum, ci vin la pachet cu anumite condiţii.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.