E.U. YES LA VOT. Are o afacere de milioane cu fonduri UE, dar nu e lăsat să repare drumul


Ultimul update: Marti 14 Mai 2019 20:29
Data publicarii: Marti 14 Mai 2019 20:02
Categorie: Alegeri Europarlamentare

E.U. YES LA VOT. Agricultura reprezintă domeniul în care am reuşit să atragem cele mai multe fonduri europene: gradul de absorbţie a depăşit 90%, în ultimii 12 ani.

Campania Ştirilor PRO TV: „EU ies la vot" vă prezintă afacerea unui arădean, dezvoltată la standarde europene, cu bani de la Uniune. A luat fonduri la doi ani de la aderare, fiind printre primii beneficiari în agricultură din vestul ţării şi a văzut că banii europeni accesaţi generează alţi bani.

Arad, luni dimineaţa. Florin părăseşte locuinţa sa imediat după ora opt şi urcă la volanul unei maşini cu pretenţii. La 47 de ani, e om de afaceri, dar şi model. Alură de hipster şi atitudinea degajată l-au făcut să fie imaginea unui brand local care vinde haine bărbăteşti. Astăzi, însă, nu merge la vreun casting, ci ia drumul zonelor rurale ale judeţului.

„Duc copiii la şcoală şi apoi direct la birou."

Are biroul în comuna Șofronea. Firma să activează în domeniul agricol: distribuie seminţe şi îngrăşăminte chimice pentru culturi. Însă cea mai importantă investiţie din portofoliu este acest siloz de cereale, pentru care a primit un milion de euro, finanţare europeană nerambursabilă.

Silozul are o capacitate de 10.000 de tone. A costat două milioane de euro, dintre care jumătate fonduri europene. Florin a pus un sfert din investiţie, iar restul de bani au provenit dintr-un credit bancar.

Finanţarea europeană a fost aprobată în 2009 şi derulată prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Proprietarul afacerii îşi aminteşte că i-a fost relativ uşor să acceseze milionul de euro, deşi toţi apropiaţii îi spuneau că îi va fi imposibil.

Florin Deznan, om de afaceri: „Au fost multe acte, multe aprobări, dar a mers bine, cei de la ADR mi-au spus că a fost printre primele sau chiar primul proiect eligibil.”

Banii europeni au fost colacul de salvare pentru el. I-a primit în acelaşi an în care în România începeau să se simtă efectele criza economice globale. Atunci şi-a tatuat şi pe braţ să nu renunţe niciodată. Mai ales că provenea dintr-o familie cu venituri modeste.

Florin Deznan:Tot ce am făcut am făcut prin muncă, ai mei nu mi-au lăsat nimic. Tata era muncitor, mama ospătăriţă, eu am zis că nu voi renunţa.”

La momentul finanţării europene, firma lui Florin avea o cifră de afaceri anuală de 7 milioane de euro. Businessul a crescut treptat, ajungând astăzi la 20 de milioane de euro pe an. De altfel, la sfârşitul lui 2018 i-a fost aprobată o finanţare şi mai mare, menită să dubleze capacitatea de depozitare şi să dea o față nouă sediului societăţii.

Florin Deznan: „Vom face încă 6 bazine cu 2.000 de tone, încă 12.000 de tone, schimbăm tot pe aici asfalt, automatizăm şi facem şi staţie de sortare seminţe soia. Finanțarea europeană sunt bani care generează alți bani.”

Omul de afaceri vrea să spună că, atunci când banii europeni i-au fost aprobaţi, în 2009, imediat s-a asociat şi o bancă să îi dea parte din finanţare. Iar asta a constituit un avantaj pentru fondurile primite în 2018.

Florin Deznan: „A fost o ipotecă, sunt bunuri puse care au valoare mai mare.”

Afacerea lui Florin Deznan e dovada clară că banul european face casă bună cu agricultură românească. Este domeniul cu cea mai mare rată de absorbţie de la noi: din 2007 încoace, peste 20 de miliarde de euro. Şi, totodată, segmentul în care Uniunea Europeană a investit tot mai multă încredere.

În momentul aderării noastre, în 2007, în România funcţionau trei scheme de sprijin în agricultură. Astăzi sunt peste o sută. De altfel, şi Florin a văzut că mai toţi fermierii cu care colaborează de 10 ani beneficiază de mici finanţări tot de la bugetul Uniunii.

Florin: „Au utilaje, au primit diverşi bani, pentru tot ce au cerut.”

În toată povestea, investitorul arădean are şi un of: că zonele rurale nu atrag suficient de multe fonduri, când vine vorba de autorităţi locale. Din satele şi comunele de la noi lipsesc drumurile şi, în general facilităţile, chiar şi în vestul ţării.

Florin ne dă exemplu chiar drumul pe care îl parcurge zilnic către afacerea sa - sunt 800 de metri cu gropi, fără asfalt, deşi există posibilitatea amenajării cu bani europeni.

Florin: „Am zis că fac eu, dar au spus că e drum local şi nu pot investi, eu nu înţeleg cum să nu iei aceşti bani.”

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală are în România o rată de absorbţie efectivă de peste 91%. Sunt peste 10 miliarde de euro, la nivel naţional. Cu aceşti bani au fost şi sunt finanţate investiţiile autorităţilor locale în infrastructura pentru mediul rural. Dar şi investiţiile fermierilor şi ale antreprenorilor de la ţară.

Tot la capitolul agricultră intră şi subvenţiile, adică plăţile directe la hectar, pentru terenuri agricole şi păşuni, unde nu e nevoie de proiecte. Aici, gradul de absorbţie este de 98%, adică alte aproape 10 miliarde de euro.

La acest subcapitol am avut în ţară şi cele mai multe fraude. Subvenţiile de 140 de euro la hectar de pământ lucrat, precum şi 400 de euro la hectar de păşune au ajuns de multe ori ilegal pe mâinile unor aleşi locali. Care s-au ales cu condamnări, pentru că au minţit în acte, sprijiniţi de oficiali din instituţiile care gestionează fondurile.

Banii europeni ajută şi afacerile din piscicultură, prin programul Operaţional Pescuit, unde am absorbit însă doar 58 de procente din fonduri, adică vreo 200 milioane de euro.

Reporter: „Cum vezi viitorul tău? E aici, sau în altă ţară?”

Florin Deznan: Mereu a fost România, nu am vrut să plec niciodată…Dacă tinerii vor să ia bani, să se axeze pe domeniul pe care îl cunosc cel mai bine şi să vrea, să facă proiect şi vor primii aceşti bani."

La Șofronea, în Arad, Florin Deznan ne arată că se poate aduce Europa şi la ţară, în România. Că el sunt sute de alţi antreprenori care transformă mediul rural într-o sursă de profit reală. Europa ne ajută şi ne primeşte cu braţele deschise.

Depinde doar de noi să profităm din plin, la noi acasă, de statutul de cetăţeni ai unui stat mebru. Asta, desigur, dacă înţelegem că facem parte dintr-o mare familie europeană, în care dacă ştii să ceri şi eşti corect, primeşti încredere şi sprijin financiar generos. Dacă Florin a putut, orice român poate.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Orașul din România pe cale de a elimina cozile și ”atențiile” de la ghișee
Orașul din România pe cale de a elimina cozile și ”atențiile” de la ghișee
VIDEO PROTVPLUS.RO
alegeri europarlamentare in Marea Britanie
Alegerile europarlamentare încep joi, în UK şi Olanda. Britanicii ar putea vota degeaba
E.U. YES LA VOT. Cum a evoluat piața UE în ultimii 12 ani și ce beneficii le-a adus românilor
Premierul Dăncilă: ”Voi participa duminică la vot. Voi vota şi pentru referendum”
Klaus Iohannis: ”Nu vă temeți, dreptul la vot este al vostru, pe 26 mai puterea este la voi”
E.U. YES LA VOT. Moise Guran, Adrian Văncică și Vlad Petreanu #YESLAVOT pe 26 mai. VIDEO
E.U. YES LA VOT. George Buhnici spune #YESLAVOT pe 26 mai. VIDEO
asistenta electorala
Centru de informare și asistență pentru alegerile europarlamentare și referendum
AFP: Jocul politic al celor 8 grupuri din Parlamentul European
Liderul USR Mehedinți afirmă că a fost ”bătut cu bestialitate” în timp ce împărțea pliante
Ambasadorul Germaniei: ”Ziua alegerilor va fi o ocazie bună să lăsăm un mesaj puternic”
E.U. YES LA VOT. Pericolul din spatele alegerilor europarlamentare. Ce a scos la iveală Brexitul
E.U. YES LA VOT. Au pornit cu o afacere de garaj, acum sunt milionari cu bani de la UE