Ediție specială Știrile Pro TV de la Bruxelles. LIVE: Dezbaterea finală ”Spitzenkandidaten”

61985833
Agerpres

Miercuri, 15 mai, de la ora 22.00 (ora României), la Bruxelles va avea loc o dezbatere televizată importantă pentru conducerea Comisiei Europene - președinție care se schimbă după alegerile europarlamentare din 26 mai.

Partidele politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” pentru președinția Comisiei Europene și pentru ”dezbaterea prezidențială” organizată pe 15 mai 2019, candidați cunoscuți sub termenul ”Spitzenkandidaten”.

Dezbaterea este organizată de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) și este găzduită de Parlamentul European în sala plenară din Bruxelles.

Miercuri, 15 mai, de la ora 21:45, Cristian Leonte îl va avea invitat în studioul din Bruxelles pe analistul politic Cristian Pârvulescu.

Cei doi vor vorbi despre candidații care vor să conducă Executivul Europei, într-o ediție specială a Știrilor Pro TV care va fi transmisă exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe paginile de Facebook: Știrile Pro TV și E.U. Yes la Vot

Cristian Leonte: ”Va fi o dezbatere între candidații care vor să conducă Executivul Europei. Putem să aflăm care sunt marile lor proiecte, cum gândesc, ce vor să schimbe, care sunt ideile pentru Europa. Comisia și Parlamentul iau decizii care ne influențează viața în fiecare zi. Participanții la dezbatere vor fi printre cei mai puternici și influenți oameni în următorii 5 ani, care vor influența la rândul lor deciziile. E o ocazie bună să îi cunoaștem din prima sursă, în direct, cu traducere simultană. Împreună cu profesorul Cristian Pârvulescu voi face o introducere a candidaților și a temelor, și vă așteptăm live pe stirileprotv.ro și pe Facebook.”

Miercuri, 15 mai, de la ora 22.00, pe site-ul www.stirileprotv.ro va fi transmisă integral, de la Bruxelles, dezbaterea candidaților europeni ”cap de listă” (”Spitzenkandidaten”), cu traducere în limba română.

Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului.

Candidații „cap de listă” - ”Spitzenkandidaten”

Partidul Popular European (EPP) l-a desemnat pe Manfred Weber (CSU, Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene.

Manfred Weber

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului în Lisabona.

Frans Timmermans

Jan Zahardil (ODS, Cehia) a fost desemnat în calitate de candidat "cap de listă" al partidului său, Alianța Europei.

Ska Keller, 37 de ani, si Bas Eickhout, 42 de ani, sunt cei doi candidați „cap de listă” ai Partidului Verzilor Europeni anunțați cu ocazia Consiliului de Toamnă al Partidului Verzilor.

Alianța Liberă Europeană (European Free Allianace, EFA) l-a nominalizat pe Oriol Junqueras (ERC, Spania) în postura de candidat „cap de listă” pentru alegerile europene.

Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomič, 56 de ani, și Nico Cué, 62 de ani, in postura de candidați „cap de listă”.

Cum funcționează procesul candidaților „cap de listă”

Procedura candidaților „cap de listă”, folosită prima dată în alegerile europene din 2014, oferă cetățenilor europeni un cuvânt de spus cu privire la candidații la funcția de Președinte al Comisiei Europene.

Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” va fi ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.

Un partid politic european își desfășoară activitatea la nivel european și este format din partide naționale care au reprezentanți în parlamentele naționale în cel puțin un sfert din statele membre. 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
E.U. YES LA VOT. Afacerea unor elvețienii le-a adus prosperitate unor fermieri români

România a devenit o uriașă piaţă de desfacere după ce a aderat la Uniunea Europeană, dar a atras și zeci de mii de investitori străini. Au fost interesați să dezvolte afaceri la noi, unde au găsit forţa de muncă și o legislație unitară la nivel de Uniune.

Lista candidaților PSR la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019

La 17 aprilie, BEC a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai. Pe primele 3 locuri se află PSD, Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România.

Lista candidaților Blocului Unității Naționale la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019

La 17 aprilie, BEC a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai. Pe primele 3 locuri se află PSD, Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.