E.U. YES LA VOT. Primul oraş din România cu transport în comun pe apă: "Un bilet e 1 leu”
În România, avem şi oraşe care renasc cu bani europeni, însă fondurile Uniunii nu se dau oricum, ci vin la pachet cu anumite condiţii.
De exemplu, nu poţi să faci regenerare urbană dacă nu ai inclus în proiect o componentă de transport, dar şi măsuri care să reducă poluarea.
De ziua Europei, campania E.U. YES LA VOT va arăta modelul aplicat la Timişoara, unde oraşul începe să se alinieze la standarde impuse la nivel comunitar.
Poate părea că România ultimelor 2 secole a fost o ţară cu multă subdezvoltare economică. Realitatea este că ţara noastră a dat de multe ori tonul, în multe direcţii, ba chiar a fost un stat deschizător de drumuri la nivel european.
Timişoara e primul oraş din Europa cu iluminat electric, fiind şi singurul oraş european al vremii cu trei teatre de stat - român, maghiar şi german. Timişoara a avut primul ziar tipărit şi devenea primul oraş european cu tramvai electric. Oraşul bănăţean a avut, de asemenea, primul canal navigabil din România, pe la 1700, atunci când începea şi canalizarea râului Bega.
La 12 ani după aderarea la Uniunea Europeană, astăzi, Timişoara e primul oraş din România cu transport în comun pe apă, pe aceeaşi Bega.
"E foarte bine, minunat, ajungi repede. Chiar fain, ne place", spune o familie.
Aţi auzit bine, aceste deplasări nu sunt simple plimbări cu vaporaşul. În timpul săptămânii, cursele sunt în regim de transport în comun. Sunt 9 staţii ce străbat oraşul şi întreaga călătorie se face în 45 de minute. Adică mai rapid decât cu maşina sau autobuzul, pe acelaşi traseu. Programul afişat e respectat cu stricteţe, pe apă nu au de ce să fie întârzieri.
Ambarcaţiunile au fost cumpărate cu fonduri locale, dar ulterior recuperate din bugetul Uniunii, în cadrul unui proiect ce a prevăzut amenajarea malurilor Begăi, pe 10 kilometri. Întreaga investiţie de modernizare a costat 42 de milioane de lei, jumătate fiind bani comunitari. Zona râului navigabil a devenit un important punct de atracţie în oraş.
Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: "Costul unui bilet este 1 leu, sunt mijloace de transport în comun."
Uniunea Europeană îţi dă bani, dar te şi educă…
Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: "Ni s-a cerut în cadrul proiectului şi o componentă de transport, aşa că am luat aceste vaporaşe."
Prin ghidul de finanţare la un astfel de proiect, întocmit după negocierile purtate la Bruxelles, Uniunea s-a asigurat că plăteşte pentru o investiţie care oferă soluţii eficiente pentru comunitate. Iar timişorenii au obţinut o alternativă bună de transport, nu doar zone de agrement.
Proiectul de pe Bega face parte dintr-o serie de trei investiţii, toate cu finanţare europeană, menite să facă o regenerare urbană masivă în Timişoara, primul oraş liber de la noi, în 1989.
Astăzi, centrul istoric al Timisoarei are străzi pavate modern, fără acces auto. Arterele au devenit locuri vii, de dimineaţă până seara târziu. Sunt locuri de socializare distracţie şi relaxare.
"Mersul până la serviciu e ca o plimbare, mergi pe jos…", spune o localnică.
Proiectul zonei istorice a costat peste 65 milioane de lei, din care 42 de milioane achitaţi din fonduri europene. Vechea cetate a Banatului cuprinde trei pieţe complet modernizate şi 10 străzi pietonale.
Un val de modernitate, în oraşul care avea odinioară şi prima stradă asfaltată din România - la 1895, după modele de la Budapesta şi Viena, pe când Timişoara făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Cătălin Iapa, consilier primarul Timișoarei: ”Cât de importante sunt fondurile? Extrem de importante, ne-a degrevat de o cheltuială uriaşă…"
"Eu am stat la Milano şi e cam la fel, e fain, îmi place.
Să locuieşti într-un stat membru al Uniunii înseamnă să fii într-o comunitate aliniată la trendul european. Tonul dat de marile aşezări din Vest implică accent pe zone pietonale - locuri de promenadă şi pe încurajarea transportului în comun, în detrimentul folosirii maşinii personale. Soluţii de acces facil şi plăcut, în care oamenii să nu simtă presiunea unui oraş mare.
Pentru cine nu îşi mai aminteşte, aceleaşi artere din centrul istoric al Timișoarei erau până în urmă cu 6 ani pline ochi cu maşini parcate alandala, pe trotuare, fiind prilej de certuri, între oameni”, spune un tânăr.
Autorităţile locale au impus taxa de paragină, adică un impozit de 500% pe clădiri şi mulţi proprietari au început să refacă faţadele imobilelor. La acest capitol însă, chiar primăria care putea fi un exemplu ține în paragină câteva imobile ce-i aparţin. Pentru moment.
Şi ar mai avea o restantă mare… la parcaje, susţine un bănăţean, arhitect de profesie.
Programul operaţional Regio sprijină încă de la aderare regenerarea localităţilor româneşti. România a primit de la Uniune peste 14 miliarde de euro până acum, dar rata de absorbţie a banilor a fost de doar 55%. Motivele ţin mai ales de modul deficitar în care aleşii locali au întocmit proiectele şi românii au fost practic văduviţi de 7 miliarde de euro, nerambursabili. Bani care, dacă aveam proiecte şi acestea ar fi bine întocmite, ne pot aduce condiţii la care râvnim când privim în curtea altor oraşe moderne.
Până în 2020, Uniunea ne pune la dispoziţie 6,7 miliarde de euro pentru regenerare urbană, ce pot fi accesaţi prin 12 axe de finanţare. Bani sunt, de noi depinde dacă ştim să îi luăm. Europa ne sprijină, dar ne şi ghidează să amenajăm corect. Criteriile la întocmirea proiectelor nu sunt bariere, sunt modul eficient de aliniere la standardele europene moderne.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: eu yes la vot, timisoara, transport în comun,
