Alegeri europarlamentare 2019. Cine participă la marea vânătoare de posturi europene


Ultimul update: Marti 21 Mai 2019 16:14
Data publicarii: Marti 21 Mai 2019 15:58
Categorie: Alegeri Europarlamentare
Parlamentul European, euro

Alegerile europarlamentare din 26 mai vor conduce la o schimbare a titularilor posturilor cheie din instituţiile Uniunii Europene, se arată într-o analiză Reuters, citată de Agerpres. 

La două zile după acest scrutin, liderii europeni urmează să se reunească pentru a discuta împărţirea acestor posturi şi a pregăti în acest scop negocierile cu noul Parlament European.

Orice acord privind aceste posturi trebuie să pună în balanţă interesele statelor şi ale marilor familii politice europene, notează agenţia Reuters într-o prezentare a atuurilor şi punctelor slabe ale principalilor politicieni angajaţi în negocierea posturilor europene.

-► Manfred Weber, 46 de ani, german, grupul PPE, europarlamentar. Este capul de listă al popularilor europeni şi candidatul acestora la şefia Comisiei Europene. Un rezultat bun al PPE l-ar putea ajuta, dar preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni nu consideră că viitorul preşedinte al executivului comunitar trebuie să fie obligatoriu unul dintre capii de listă ai familiilor politice europene. De asemenea, mulţi nu îi dau şanse din cauza lipsei de susţinere în rândul guvernelor naţionale.

-► Frans Timmermans, 58 de ani, olandez, grupul S&D, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Are susţinerea şi calităţile oratorice care-i lipsesc lui Weber, dar este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene.

-► Michel Barnier, 68 de ani, francez, europarlamentar, grupul PPE, negociator-şef al Comisiei Europene în dosarul Brexitului. Personalitate discretă, nu mai candidează la alegerile europene, dar caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni pentru modul în care a condus negocierea Brexitului. Are multă energie pentru vârsta sa şi, fiind un conservator francez moderat, ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel.

-► Margrethe Vestager, 51 de ani, daneză, grupul ALDE, comisar european. Cap de listă al grupului liberal european ALDE, prestigiul ei a crescut după ce din poziţia de comisar european a cerut înăsprirea taxării marilor companii americane. Fiind femeie şi de orientare liberală, ea ar putea de asemenea să fie agreată de Macron, Merkel şi de mai mulţi premieri europeni liberali.

-► Kristalina Georgieva, 65 de ani, bulgăroaică, grupul PPE, directoare generală a Băncii Mondiale, fost comisar european. Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă. Pe lângă avantajul de a fi femeie, ea şi-a construit reputaţia pe francheţea manifestată cât timp a gestionat bugetul UE până în anul 2016.

-► Christine Lagarde, 63 de ani, franţuzoaică, grupul PPE, director general al FMI şi fost ministru de finanţe. O altă personalitate oarecum discretă, dar cu şanse, este invocată de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE. Ea a fost apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

-► Dalia Grybauskaite, 63 de ani, lituaniancă, grupul PPE, fost comisar european şi ministru de finanţe, îşi încheie ultimul mandat de preşedinte al ţării sale. Un deceniu la masa liderilor europeni i-a creat profilul unei posibile înlocuitoare a lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Însă unii o consideră prea obtuză şi prea ostilă faţă de Rusia pentru a-i putea ghida pe liderii europeni către un consens.

-► Mark Rutte, 52 de ani, olandez, grupul ALDE, prim-ministru din 2010. Este un alt veteran al summiturilor europene, dar nu este clar cât de mult ar dori un post la Bruxelles. Viziunea sa de susţinere puternică a liberalismului şi relaxării fiscale i-ar putea pune la încercare abilitatea de a construi consens în Consiliul European sau Comisia Europeană.

-► Valdis Dombrovskis, 47 de ani, leton, vicepreşedinte pentru zona euro al Comisiei Europene, fost prim-ministru. A fost apreciat pentru rigoarea şi onestitatea cu care s-a ocupat de zona euro, dar este o personalitate ''low profile''.

-► Guy Verhofstadt, 66 de ani, belgian, grupul ALDE, negociator al PE în dosarul Brexitului, fost prim-ministru. Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate.

-► Andrej Plenkovic, 49 de ani, croat, grupul PPE, prim-ministru. Fost europarlamentar, potrivit unor diplomaţi el a curtat PPE şi de aliaţi din estul Europei pentru a fi susţinut să ocupe un post la Bruxelles.

-► Josep Borrell, 72 de ani, spaniol, grupul S&D, ministru de externe şi fost preşedinte al PE. Rămas premier după alegerile de luna trecută, lucru rar în ultima vreme în rândul socialiştilor europeni, premierul Pedro Sanchez se vede încurajat să facă presiuni pentru ca politicieni spanioli să ocupe înalte posturi europene, astfel că, în pofida vârstei, este evocat numele acestui fost preşedinte al Parlamentului European.

-► Nadia Calvino, 50 de ani, spanioloaică, grupul S&D, ministru al economiei. Până anul trecut director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene, şi ea ar putea beneficia de pe urma campaniei premierului Sanchez.

-► Charles Michel, 43 de ani, belgian, grupul ALDE, prim-ministru. Ar putea părăsi conducerea guvernului după alegerile care se desfăşoară în ţara sa odată cu cele europene. Este văzut ca un posibil înlocuitor al lui Tusk la conducerea Consiliului European.

-► Alexander Stubb, finlandez, 51 de ani, grupul PPE, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, fost prim-ministru. Un eurofil poliglot, a pierdut în faţa lui Weber cursa pentru capul de listă al popularilor europeni, dar acest politician exersat în crearea de relaţii în culisele instituţiilor europene este un concurent etern.

-► Hella Thorning-Schmidt, 52 de ani, daneză, grupul S&D, şefă a ONG-ului ''Salvaţi copiii'', fost premier. Este un alt nume adesea vehiculat pentru un post la vârful instituţiilor europene, la fel ca alte femei ea beneficiind de avantajul ''gender'', dar rezultatele slabe aşteptate pentru socialiştii europeni îi diminuează şansele.

-► Angela Merkel, 64 de ani, germancă, grupul PPE, cancelar din 2005. Ea neagă orice ambiţie la un post european după încheierea ultimului său mandat în fruntea guvernului. Dar statura sa politică poate fi un sprijin pentru o Uniune Europeană slăbită de naţionalişti.

Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania.

Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.

Parlamentul European, euro Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: Agerpres

Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE
Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE
APADOR-CH: Modul în care votează fiecare alegător poate fi aflat după numărul de buletine
APADOR-CH: Modul în care votează fiecare alegător poate fi aflat după numărul de buletine
Extremiştii ar putea avea un rol cheie după europarlamentare. Cum vor să schimbe UE
Extremiştii ar putea avea un rol cheie după europarlamentare. Cum vor să schimbe UE
VIDEO PROTVPLUS.RO
Sectie vot, alegeri
Rezultate finale alegeri europarlamentare. Câte mandate au partidele
Prezență istorică a tinerilor la alegeri, cu 59,3% mai mulți față de 2016. Județele fruntașe
Rezultate parţiale BEC la europarlamentare. Procentele după numărarea a 96% din voturi
Român pus la pământ și bruscat de polițiștii britanici, la Londra. Oamenii au aruncat cu obiecte
Predarea buletinelor de vot merge anevoios. Oamenii stau ore întregi la coadă
PSD, învins de opoziție și în județe fief. Regiunea unde a pierdut în premieră
Alegeri europarlamentare. Coada Barcelona - 3
Ce i s-ar fi spus unui român care a vrut să voteze la Madrid. Mesajul soției revoltate
Scrutinul în Europa. Alegerile i-au slăbit pe Macron şi Merkel şi l-au întărit pe Sanchez
Reacția unui primar din Olanda după ce românii au stat la cozi uriașe să voteze: "E scandalos"
Lovitură pentru Macron. Extrema dreaptă, câștigătoare în Franța
Rezultate provizorii București. USR-PLUS a câștigat detașat. Câte procente are PSD
Klaus Iohannis şi-a schimbat fotografia de copertă a paginii de Facebook. Mesajul transmis