Alegeri europarlamentare 2019. Cine participă la marea vânătoare de posturi europene

Parlamentul European, euro
Getty

Alegerile europarlamentare din 26 mai vor conduce la o schimbare a titularilor posturilor cheie din instituţiile Uniunii Europene, se arată într-o analiză Reuters, citată de Agerpres. 

La două zile după acest scrutin, liderii europeni urmează să se reunească pentru a discuta împărţirea acestor posturi şi a pregăti în acest scop negocierile cu noul Parlament European.

Orice acord privind aceste posturi trebuie să pună în balanţă interesele statelor şi ale marilor familii politice europene, notează agenţia Reuters într-o prezentare a atuurilor şi punctelor slabe ale principalilor politicieni angajaţi în negocierea posturilor europene.

-► Manfred Weber, 46 de ani, german, grupul PPE, europarlamentar. Este capul de listă al popularilor europeni şi candidatul acestora la şefia Comisiei Europene. Un rezultat bun al PPE l-ar putea ajuta, dar preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni nu consideră că viitorul preşedinte al executivului comunitar trebuie să fie obligatoriu unul dintre capii de listă ai familiilor politice europene. De asemenea, mulţi nu îi dau şanse din cauza lipsei de susţinere în rândul guvernelor naţionale.

-► Frans Timmermans, 58 de ani, olandez, grupul S&D, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Are susţinerea şi calităţile oratorice care-i lipsesc lui Weber, dar este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene.

Citește și
Parlamentul European
Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE

-► Michel Barnier, 68 de ani, francez, europarlamentar, grupul PPE, negociator-şef al Comisiei Europene în dosarul Brexitului. Personalitate discretă, nu mai candidează la alegerile europene, dar caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni pentru modul în care a condus negocierea Brexitului. Are multă energie pentru vârsta sa şi, fiind un conservator francez moderat, ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel.

-► Margrethe Vestager, 51 de ani, daneză, grupul ALDE, comisar european. Cap de listă al grupului liberal european ALDE, prestigiul ei a crescut după ce din poziţia de comisar european a cerut înăsprirea taxării marilor companii americane. Fiind femeie şi de orientare liberală, ea ar putea de asemenea să fie agreată de Macron, Merkel şi de mai mulţi premieri europeni liberali.

-► Kristalina Georgieva, 65 de ani, bulgăroaică, grupul PPE, directoare generală a Băncii Mondiale, fost comisar european. Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă. Pe lângă avantajul de a fi femeie, ea şi-a construit reputaţia pe francheţea manifestată cât timp a gestionat bugetul UE până în anul 2016.

-► Christine Lagarde, 63 de ani, franţuzoaică, grupul PPE, director general al FMI şi fost ministru de finanţe. O altă personalitate oarecum discretă, dar cu şanse, este invocată de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE. Ea a fost apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

-► Dalia Grybauskaite, 63 de ani, lituaniancă, grupul PPE, fost comisar european şi ministru de finanţe, îşi încheie ultimul mandat de preşedinte al ţării sale. Un deceniu la masa liderilor europeni i-a creat profilul unei posibile înlocuitoare a lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Însă unii o consideră prea obtuză şi prea ostilă faţă de Rusia pentru a-i putea ghida pe liderii europeni către un consens.

-► Mark Rutte, 52 de ani, olandez, grupul ALDE, prim-ministru din 2010. Este un alt veteran al summiturilor europene, dar nu este clar cât de mult ar dori un post la Bruxelles. Viziunea sa de susţinere puternică a liberalismului şi relaxării fiscale i-ar putea pune la încercare abilitatea de a construi consens în Consiliul European sau Comisia Europeană.

-► Valdis Dombrovskis, 47 de ani, leton, vicepreşedinte pentru zona euro al Comisiei Europene, fost prim-ministru. A fost apreciat pentru rigoarea şi onestitatea cu care s-a ocupat de zona euro, dar este o personalitate ''low profile''.

-► Guy Verhofstadt, 66 de ani, belgian, grupul ALDE, negociator al PE în dosarul Brexitului, fost prim-ministru. Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate.

-► Andrej Plenkovic, 49 de ani, croat, grupul PPE, prim-ministru. Fost europarlamentar, potrivit unor diplomaţi el a curtat PPE şi de aliaţi din estul Europei pentru a fi susţinut să ocupe un post la Bruxelles.

-► Josep Borrell, 72 de ani, spaniol, grupul S&D, ministru de externe şi fost preşedinte al PE. Rămas premier după alegerile de luna trecută, lucru rar în ultima vreme în rândul socialiştilor europeni, premierul Pedro Sanchez se vede încurajat să facă presiuni pentru ca politicieni spanioli să ocupe înalte posturi europene, astfel că, în pofida vârstei, este evocat numele acestui fost preşedinte al Parlamentului European.

-► Nadia Calvino, 50 de ani, spanioloaică, grupul S&D, ministru al economiei. Până anul trecut director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene, şi ea ar putea beneficia de pe urma campaniei premierului Sanchez.

-► Charles Michel, 43 de ani, belgian, grupul ALDE, prim-ministru. Ar putea părăsi conducerea guvernului după alegerile care se desfăşoară în ţara sa odată cu cele europene. Este văzut ca un posibil înlocuitor al lui Tusk la conducerea Consiliului European.

-► Alexander Stubb, finlandez, 51 de ani, grupul PPE, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, fost prim-ministru. Un eurofil poliglot, a pierdut în faţa lui Weber cursa pentru capul de listă al popularilor europeni, dar acest politician exersat în crearea de relaţii în culisele instituţiilor europene este un concurent etern.

-► Hella Thorning-Schmidt, 52 de ani, daneză, grupul S&D, şefă a ONG-ului ''Salvaţi copiii'', fost premier. Este un alt nume adesea vehiculat pentru un post la vârful instituţiilor europene, la fel ca alte femei ea beneficiind de avantajul ''gender'', dar rezultatele slabe aşteptate pentru socialiştii europeni îi diminuează şansele.

-► Angela Merkel, 64 de ani, germancă, grupul PPE, cancelar din 2005. Ea neagă orice ambiţie la un post european după încheierea ultimului său mandat în fruntea guvernului. Dar statura sa politică poate fi un sprijin pentru o Uniune Europeană slăbită de naţionalişti.

Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania.

Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene

Știrile Pro TV vă prezintă sinteza celor mai importante informații referitoare la procesul de vot din 26 mai 2019, când au loc alegerile pentru Parlamentul European, precum și referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE
Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE

Înaintea votului de duminică, vă reamintim că Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene decid împreună cu privire la actele legislative care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii.

APADOR-CH: Modul în care votează fiecare alegător poate fi aflat după numărul de buletine
APADOR-CH: Modul în care votează fiecare alegător poate fi aflat după numărul de buletine

Membrii biroului electoral de secţie vor afla opţiunile politice şi modul în care a votat fiecare alegător, în funcţie de câte buletine de vot va cere: doar unul pentru europarlamentare sau şi pentru referendum, susţin reprezentanţii APADOR-CH. 

Extremiştii ar putea avea un rol cheie după europarlamentare. Cum vor să schimbe UE
Extremiştii ar putea avea un rol cheie după europarlamentare. Cum vor să schimbe UE

Apropiatele alegeri europarlamentare sunt considerate decisive pentru soarta Uniunii. Pentru prima dată, există o posibilitate reală ca partidele eurosceptice și populiste să câștige suficiente mandate cât să poată perturba afacerile europene.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.