Ce înseamnă vizita lui Rutte în România, după reducerea prezenței militare a SUA. „Pentru NATO e un mesaj foarte puternic”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ajunge miercuri la București într-o vizită de două zile. Va participa la Forumul Industriei NATO. Evenimentul reunește peste 800 de participanți și lideri din 26 de state membre și partenere.
Este un moment important pentru România, care găzduiește sub patronajul șefului NATO, una dintre cele mai importante evenimente despre apărare, inovație și tehnologie militară.
La București are loc, timp de două zile, Forumul Industriei NATO — care reunește peste 300 de companii din domeniul apărării. La eveniment participă și secretarul general al Alianței, Mark Rutte, care va sublinia importanța creșterii producției de apărare și a cooperării strânse cu industria.
Șeful NATO va avea întrevederi cu președintele României, Nicușor Dan, cu premierul Ilie Bolojan și cu președinții celor două Camere ale Parlamentului.
Vizita lui Mark Rutte este planificată de mai mult timp, însă are loc la doar câteva zile după anunțul privind reducerea prezenței trupelor americane din România.
Despre mesajul acestei vizite, dar și despre prioritățile actuale ale Alianței, Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO în perioada 2010-2023, cea mai lungă perioadă în care cineva a ocupat această poziție și prima femeie și primul jurnalist în această funcție și deputatul Dan Barna, care este, printre altele, membru al comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European au vorbit la EURomânia.
Este țara noastră pregătită să participe la proiecte de apărare?
Dan Barna: „Nu e puțin lucru simbolistica faptului că acest forum se desfășoară la București, pentru că în contextul în care flancul estic al NATO este sub presiune în momentul de față și zona fierbinte, strategic vorbind, pentru NATO este în momentul de față de la Marea Baltică, de la Baltici până în sud, în Bulgaria, Turcia, Grecia. Faptul că România începe să fie vizibilă ca pion important pentru NATO, pentru Uniunea Europeană mai discutăm, dar pentru NATO e un mesaj foarte puternic, mai ales în contextul în care această repoziționare de trupe pe care o face America pe zona Europa a creat destul de multă emoție și din perspectiva asta. Vreau să spun că ultimele luni a arătat că România devine un actor din ce în ce mai vizibil și pe planul european și pe planul NATO. Evident. Și repet, faptul că Mark Rutte este astăzi în prima sa vizită în România, cu ocazia acestui forum, e un mesaj foarte puternic legat de cât de importantă este România și cât de credibilă este România în această nouă structură de arhitectură de securitate pe care o trăim și o vedem cu toții”.
Oana Lungescu: „În același timp (n.r. vizita lui Mark Rutte) vine într-un moment important, și anume un moment în care a existat o oarecare incertitudine privind ce se întâmplă cu postura americană pe flancul estic. Această ajustare a posturii americane nu schimbă situația de securitate a României. În esență, chiar dacă evident, nu este un mesaj pe care ne-am fi dorit să-l auzim, cred că Mark Rutte va sublinia importanța României pe flancul estic și, în general, în alianță, ca un aliat de nădejde, ca un aliat care și-a menținut întotdeauna angajamentele în ceea ce privește cheltuielile de apărare, investițiile, pregătirea forțelor armate și faptul că zona Mării Negre rămâne o zonă de importanță strategică pentru NATO”.
Ce credeți că transmite SUA prin această redimensionare a posturii armatei Kremlinului?
Oana Lungescu: „Nu era o surpriză și faptul că Statele Unite, ca fiecare administrație, practic noua administrație își recalibrează postura militară. Și ca parte a acestei analize s-a luat această decizie, care era de așteptat, în sensul că unitatea care nu va mai reveni în România este o unitate care făcea parte din forțele trimise prin rotație în Europa, în România, dar și în Bulgaria, în Ungaria, în Slovacia. Iar acum prioritățile Statelor Unite sunt mai mult pentru apărarea teritorială a Statelor Unite, emisfera vestică. Deci era de așteptat, nu e o surpriză în sine. Timing-ul însă a fost poate nu foarte bine pregătit, mai ales într-un moment în care președintele Trump spune că vrea să exercite presiuni asupra lui Putin ca să-și înceteze războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În ceea ce privește această decizie, trebuie să avem un răspuns politic la nivel european. Această decizie aș privi-o și ar trebui înțeleasă ca o continuare a mesajul pe care Trump l-a transmis față de NATO de la începutul mandatului său. Acela în care practic, el spunea că SUA rămân parte definitorie a NATO, dar nu mai vrea să fie jucător singur. Este practic cerința pe care a avut-o constant, ca europenii să își crească alocările financiare, alocările bugetare pentru apărare. Avem acest orizont de 5% la nivel european în momentul de față, spre care tindem în anii următori și din perspectiva asta este o decizie cumva consecventă”.
Vedeți emisiunea integrală în VIDEO.
